TROVANŢII din CHIOJDU

Nu departe de Cătina, la aproximativ 10 km în amonte, pe valea pârâului Bâsca Chiojdului se află comuna Chiojdu. Mult mai mare decât Cătina, mai ales ca suprafaţă, Chiojdu oferă numeroase atracţii turistice cele mai multe dintre ele, naturale. Ţinând cont că cea mai mare parte din suprafaţa sa o constituie muntele, este normal ca peisajele naturale şi antropice oferite de Chiojdu să fie mai numeroase. Dacă în alte locuri din ţară arealele cu trovanţi sunt mult depărtate între ele, aici distanţele de câţiva km indică faptul că, pe cursul superior al pârâului Bâsca Chiojdului densitatea locurilor cu trovanţi şi implicit a trovanţilor este mare. Înainte de a încerca emiterea unei ipoteze în legătură cu modul de formare a microformelor de relief, trebuie studiate cu atenţie arealele din ţară sau din lume pentru a găsi elementele comune care le-au generat. După aceea vor fi studiate condiţiile locale. Plecând de la modul de formare şi de la caracteristicile gresiei pe care trovanţii sunt grefaţi, se constată diferenţierea tipologică. Trovanţii din Chiojdu se remarcă prin masivitatea lor şi prin formele aproximativ sferice sau eliptice.    Primele fotografii perzintă trovanţi de pe versantul nord-estic al dealului Paltanea şi elevi ai Şcolii gimnaziale Bâsca Chiojdului.

  Am putea spune că trovanţii su străjuit secole de-a rândul Valea Bîsca Chiojdului, au fost vigilenţi în timpuri de restriştre, când năvălirile erau frecvente, iar în vreme de pace, cum este cazul şi astăzi, sunt relaxaţi, putem spune că au adormit. După cum vedeţi câţiva trovanţi au găuri (tafoni), care pot fi asimilate cu ochii. poziţia lor este spre lateral. Se poate spune că trovanţii şi-au schimbat privirea dinspre valea râului înspre zona muntoasă.

Trovanţii din Chiojdu cresc în dimensiuni dinspre albia pârâului  Bâsca Chiojdului spre culmea dealului Paltanea. În fotografia de mai jos trovanţii sunt aproape de albie, sunt cei mai mici şi cresc pe măsură ce ne apropiem de culme. Unii oameni din anumite zone ale ţătii denumesc trovanţii “pietre care cresc”, dar după cum se poate vedea la mulţi trovanţi, cum sunt şi cei din poza de mai jos, ei descresc prin exfolierea stratului de la exterior datorită procesului de dezagregarea prin insolaţie.

Trovanţii din baza versantului, grefaţi pe gresii oligocene, au dimensiuni mici şi reprezintă primele faze în formarea lor. Procesele generatoare, conducătoare, sunt eroziunea şi dezagregarea.

Panoramă asupra satului Chiojdu din comuna cu acelaşi nume.

Partea din spate a trovanţilor prezintă crăpături obloce destul de profunde ce par a pune în pericol stabilitatea acestora. Nu este chiar aşa deoarece procesele de alterare chimică nu sunt numai destructive. Soluţii calcaroase suprasaturate ce circulă prin interiorul gresiei, duce la precipitarea calcarului, iar fractura este astupată cu CaCO₃ .

Releul de Telecomunicaţii construit în imediate apropiere a trovanţilor.

 

Cu siguranţă unele caracteristici de generare a trovanţilor sunt comune sau asemănătoare, prezenţa arbustului cătină în majoritatea zonelor din ţară unde ei există, ne dau informaţii despre compoziţia mineralogică sau despre microrelief.

Trovantul din fotografia de mai jos, de dimensiuni considerabile, aflat în stadiul final de evoluţie şi, parcă, a fost expus pentru a  fi admirat.

Câţiva dintre trovanţii din apropierea culmei dealului au dimensiuni mari de aproape 2m.

 

Trovantul de mai jos, deşi mai mic, este cel mai frumos de aici. Dovada umplerii crăpăturilor cu CaCO₃ se vede clar pe trovantul din fotografia de mai jos, dunga aceea albă de la gât.

Trovanţii existenţi, din ce în ce mai mari dinspre poalele dealului spre culme, pot fi consideraţi  secvenţe din evoluţia lor.

Următorii trovanţi s-au format din gresii desprinse de gresia mamă, pe pajişti de pe cuprinsul satului Bâsca Chiojdului.

Observaţii atente asupra gresiilor sau trovanţilor ne pot da informaţii şi asupra formării tafonilor, după cum se poate vedea în poza de jos.

Blocul de piatră din fotografia de jos, desprins din masivul din apropiere, reprezintă materia primă pentru un viitor trovant.

Fotografia de mai sus este realizată în ultima excursie realizată pe valea Bâsca Chiojdului, scopul fiind descoperirea de noi trovanţi. Voi prezenta în continuare cei nai interesanţi trovanţi identificaţi în această drumeţie:

TTrovanţi aflaţi în mediul lor natural, generaţi pe gresia mamă.

Trovant aproape sferic format tot în mediul natural, în pădure. Unii trovanţi aflaţi în diferite stadii de formare  se rostogolesc şi ajung în albia pârâului. Valoarea geologică a celor formaţi în afara albiei este mai mare, nu pot fi suspectaţi de rotunjirea colţurilor sau muchiilor în timpul transportului de către apa pârâului.

Trovanţi din fotografiile de jos şi de sus se aseamănă, sunt apropiaţi ca locaţie, cel de jos se află la baza aceluiaşi versant.

Trovantul din fotografia de jos, situat la baza unui versant muntos, se află în grădina unui cetăţean.