TROVANTI ÎN CĂTINA

Trovanţii din zona Vîrful Stânii – Valea Părului au caracteristici proprii, sunt diferiţi decât în alte părţi, atât ca formă căt şi ca dimensiuni.  Puţini au formele clasice, sferice sau eliptice, aici predominante sunt cele: cilindrice, conice, tronconice, profilate. O altă caracteristică ce diferenţiază Cătina de alte locaţii unde există trovanţi este suprafaţa mare pe care aceştia sunt răspândiţi, poate mai bine de 100 ha. Nu în ultimul rând, aici întâlnim trei categorii taxonomice de microforme de relief : trovanţi, tafoni şi poliţe sau “acoperişuri dantelate.” Poate că este singura locaţie din lume unde acestea cooexistă. O să prezint în continuare câteva fotografii cu trovanti  din punctele Vârful Stânii  şi Valea Părului din satul Motruna, ce aparţine de comuna Cătina.

IMGA0075

Majoritatea trovanţilor din Cătina sunt de dimensiuni mici şi chiar dacă sunt constituiţi din roci silicioase, cu o duritate relativ bună, ei suferă procese de dezagregare rapidă, mai ales cei expuşi la umezeală.IMGA0013

Unii trovanţi sau format din pânze de gresii existente printre depozitele nisipoase, prin procese de eroziune, dezagregare şi alterare chimică, cum este cazul celor din pozele, prima de sus şi următoarele două de jos.IMGA0028

Şi aici, studierea cu atenţie a trovanţilor ne oferă date despre condiţiile şi modul de generare a lor.IMGA0029

P1080752Elevii si trovanţii

IMGA0047

Majoritatea trovanţilor de dimensiuni mici au luat naştere prin creşterea în dimensiuni a tafonilor ce apar pe gresie, de formă circulară sau alungită. Procesele principale sunt de alterare chimică şi dezagregare.

IMGA0106

IMGA0094

IMGA0861

Mai greu de explicat este formarea trovanţilor cum sunt cei din fotografiile de sus şi de jos.Imagine

Problema care se pune este, dacă este bine ca trovanţii să fie lăsaţi în mediul lor natural sau să li se schimbe locaţia, să fie protejaţi de agenţii naturali cei mai agresivi ce produc procese de dezagregare şi alterare. Aceste procese, de la un timp încolo duc la distrugerea trovanţilor. La trovantul din fotografia de mai sus, se văd efectele acestor procese, la contactul cu solul trovantul este distrus

IMGA0570Elevi de la Şcoala Cătina, în ultima drumeţie.

Advertisements

TAFONI IN CĂTINA

Catina este o localitate mică de pe valea Bâsca Chiojdului din judeţul Buzău. Situată în Subcarpaţii Buzăului oferă un cadru natural plăcut, cu caracteristici climatimatice moderate, elemente florale şi faunistice interesante  şi un relief variat. Dar ce poate individualiza această mică așezare este prezenţa în număr mare a unor microforma de relief rare, atât în ţară, dar chiar pe plan global. Este vorba în primul rând de trovanţi şi tafoni. Trovanţii i-am prezentat în primul meu articol, iar câteva date despre tafoni vă ofer în continuare. După dex online tafonul este o excavație de formă (semi)sferică prin coroziune pe un versant gol. După alţi autori trovanţii sunt „excavaţii de formă sferică sau semisferică, dezvoltate pe versanţi golaşi, constituiţi din roci granitice, sau pe unele gresii silicioase, în condiţiile climatelor cu două anotimpuri (mediteraneene şi tropicale umede)”. Cred că cea mai potrivită definiţie este următoarea: „tafonii sunt excavaţiuni în interiorul unei roci, de dimensiuni diferite, cu intrări rotunjite şi pereţi netezi, totdeauna concavi”. Unii cercetători consideră că “taffonii se formează prin eroziune diferenţială (coroziune) în roci cu textură uşor neomogenă, ca urmare a proceselor de dezagregare care acţionează în anotimpul cald şi uscat şi a celor de alterare care acţionează în anotimpul umed”. La formarea excavaţiilor, care pot atinge câţiva decimetri adâncime, mai pot acţiona coraziunea şi deflaţia şi umezirea diferenţială între exteriorul şi interiorul rocii”. Taffonii se întâlnesc în Corsica, Sardinia, în insulele Antile, în Brazilia, Spania, Scoţia, SUA, Argentina etc. Chiar dacă nu au fost sesizaţi tafoni în România, ei există. Pe teritoriul comunei Cătina din judeţul Buzău sunt două areale cu tafoni. Este vorba despre punctele Vîrful Stânii – Groapa Părului şi Piatra Rotării. Cei mai mulţi se găsesc în prima locație. Multe dintre gresiile de aici sunt ciuruite de tafoni. Tafonii de aici, în secţiune transversală, au forme diverse: circulară, ovală, poligonală sau neregulată. Au dimensiuni de la câţiva mm la câţiva metrii. Unele gresii pe care sunt grefaţi tafoni, sunt trovanţi, nu puţine sunt cazurile de perechi trovant – tafon sau trovant – tafoni.IMGA0727

Prezenţa tafonilor pe unele gresii fac ca acestea să semene cu nişte fiinţe, cum este cazul gresiilor din următoarele două fotografii.IMGA0082

IMGA0717

Dezagregarea şi alterarea stratelor inferioare sau superioare, mai friabile, ale gresiei generează tafoni – concavităţile rezultate şi poliţe – stratele de gresie rămase în relief, cum se poate vedea în poza de mai jos sau în cele prezentate în articolul Poliţe sau “Acoperişuri dantelate”.IMGA0112

În cele mai multe drumeţii, observaţii, cercetări, sau alte activităţi extracurriculare desfăşurate în orizontul local, elevii trebuie să fie alături de profesor pentru a învăţa. Este important lărgirea orizontului de cunoaştere a elevilor prin studii şi observaţii în natură, prin  identificarea în orizontul local a unor elemente naturale deosebite, cum ar fi  microformele de relief. Şi mai important este ca elevii să înveţe  să iubească şi să protejeze natura.IMGA0682

Nelipsita pereche trovant – tafon.IMGA0778

Tafonul din fotografia de mai jos, cu o deschidere nu prea mare de aprox. 90 cm are, însă, o adâncime de aproape 3m.IMGA0404

Tafonul din poza de mai jos de dimensiuni relativ mari, pare a fi gura unei reptile. Dacă ne uităm cu atenţie în partea de jos a tafonului, există un trovant, aseamănător unui os, desprins din gresie şi care s-a format prin dezagregarea gresiei şi generarea tafonului.

IMGA0816

Gresia de mai jos prezintă la partea exterioară doi tafoni de formă circulară sau ovală, iar la partea inferioară tafonul existent are dimensiuni mai mari, ceea ce înseamnă că, de obicei, procesele de alterare și dezagregare care conduc la generare a tafonilor sunt mai active la baza gresiei şi se extinde către partea superioară.

IMGA0105

Pe poteci de munte!

 

 

P1080720

IMGA0620

IMGA0693

TROVANTI PE VALEA BÂSCA CHIOJDULUI

Natura a sculptat, peste tot în lume, lucruri incredibile, forme şi microforme de relief, uneori rare,  de o diversitate şi valoare artistică inestimabilă. Dintre multitudinea formelor de relief, unele, rare în România şi chiar pe glob, sunt întâlnite pe valea Bâsca Chiojdului din judeţul Buzău. Una dintre aceste microforme de relief rare este trovanțul. Trovantul, după dex online, reprezintă „porțiunea elipsoidală din cuprinsul unui strat de nisip sau al unei gresii friabile, cimentată de apele calcaroase”. În lucrarea Dicţionar de Geografie – Geologie a Lect. Univ. Dr. Andrei C. INDRIEŞ, trovantul reprezintă „porţiunea din cuprinsul unui strat de nisip presat sau al unei gresii friabile, puternic cimentată de apele calcaroase care pătrund în stratul respectiv. Asemănător unei concreţiuni, dar de dimensiuni mai mari (au diametrul de 10-200 cm), trovantul are o formă elipsoidală, aplatizată, în general, în planul de stratificaţie al stratului respectiv”. După Wikipedia „tovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de “pietre care cresc”. După Wikipedia, trovanţii sunt gresii care ar creşte cu 4-5 cm la 1200 de ani, dar în final se contrazic, spunând că sunt incorect denumite”pietre care cresc”. Trovantii sunt întâlniţi în multe zone din România, cei mai cunoscuţi sunt cei din Vâlcea, Buzău, Sibiu si Cluj. Termenul de trovant a fost introdus în literatura geologică de către naturalistul Gheorghe Murgoci în anul 1907.

IMGA0226

IMGA0025

IMGA0167

IMGA0202

IMGA0410

IMGA0315

IMGA0372

IMGA0262

 

IMGA0351

IMGA0324