TRADIŢII ÎN CĂTINA

Comuna Cătina, veche aşezare de agricultori, atestată documentar în anul 1595, dar înainte de acest an se face referire la prima formă de locuire în punctul, denumit atunci, Piatra actualmente Oboare.  De-a lungul timpului locuitorii de aici şi-au dobândit anumite obiceiuri legate de activităţi practice, casnice, culturale, port popular etc. Multe dintre ele au dăinuit peste timp, altele au dispărut într-o societate, putem spune, “devoratoare de tot ce este vechii”. Totuşi, sporadic, au rămas până astăzi unele tradiţii caracteristice poporului român sau altele locale. Dintre activităţile tradiţionale care mai există şi astăzi amintim: cositul, aratul folosind animale, prăşitul cu sapa, dulgheritul, fierăria, croitoria, dogăria, cizmăria, tăiatul lemnelor, cusutul, ţesutul, torsul, tricotatul etc. Au dăinuit peste secole şi unele obiceiuri culturale, datorită în primul rând talentului şi iscusinţei înaintaşilor noştri care le-au transmis, prin viu grai, urmaşilor. Dintre activităţile artistice au mai rămas, încă, cântatul din fluier, cântecul popular, dansul popular. În ultimul timp datorită expansiunii societăţii moderne este tot mai grea perpetuerea obiceiurilor şi tradiţiilor locale, de aceea iubitori de folclor  din comuna noastră au transmit şi transmit tinerei generaţii tainele acestora. În ultima jumătate de secol s-au remarcat: directorul căminului cultural Iliuţă Popescu şi cadrele didactice: Constantin Orbu, Gheorghe Tudorancea şi Nicolae Tomescu ca instructori  ai formaţiei de fluieraşi, cadrele didactice: Ecaterina Savu, Fifi Tudorancea, Elena, Maria şi Vasile Geangu, Ana Tomescu, Cristina Olaru pentru grupul vocal şi formaţia de dansuri populare. Voi prezenta în continuare câteva secvenţe din  principalele activităţi folclorice care încă s-au mai păstrat datorită unor locuitori ai comunei noastre şi nu în ultimul rând datorită cadrelor didactice iubitoare de tradiţii şi folclor.

Următoarele unsprezece fotogtafii prezintă secvenţe din activităţile desfăşutate în şcoala noastră în cadrul proiectului ,,Şcoala este instituţia cultural – artistică de iniţiere, formare şi perpetuare a obiceiurilor, meşteşugurilor şi tradiţiilor populare locale” realizat şi implementat în anul 2007 de directoarea, de atunci, Ana Tomescu şi prof. Nicolae Tomescu. Proiectul a cuprins 12 activităţi, menite să redescopere şi să asigure continuitatea tradiţiilor populare locale, cele mai semnificative sunt: fluieraşii din Cătina, micii dansatori populari, am plecat să colindăm, culegătorii de folclor, călătorie în satul bunicilor etc. În realizarea activităţilor proiectului au fost angrenaţi aproape toate cadrele didactice din şcoală. În cadrul proiectului s-a achiziţionat pentru şcoală bunuri şi mareriale utile şcolii în valoare de 250 milioane de lei vechi. P1010823

P1010817

folclor13folclor16

P1010819

P1010824

Fotografiile de mai sus prezintă imagini din cadrul activităţii denumită “Călătorie în satul bunicilor”, unde au fost expuse obiecte tradiţionale folosite cu mult timp în urmă de localnici.Tot aici în cadrul unei activităţi demult apusă,denumită “clacă”, localnici care nu şi-au uitat tradiţiile au tors, cusut, ţesut etc. S-a cântat s-au prezentat legende populare, ghicitori, s-au recitat poezii populare etc.

Dragaica 32

Dragaica 30

Fotografiile de mai sus prezintă fluieraşii pregătiţi de d-l învăţător Tudorancea Gheorghe, tot în cadrul proiectului amintit, la sărbătoarea tradiţională a comunei Cătina Drăgaica.

Dragaica 22Dragaica 10HPIM0444.JPG

Activitatea cultural – artistică la şcoala noastră este completată de doamnele profesoare Savu Ecaterina şi Tudorancea Fifi care an de an iniţiază şi şlefuiesc cele mai bune voci în cadrul grupurilor vocale de la şcolile Cătina şi Corbu. Grupul vocal de la şcoala Cătina pregătit de d-na profesoară Savu Ecaterina a câştigat de două ori marele premiu la festivalul de colinde de Crăciun de la Cislău.

Ultimele trei fotografii prezintă evoluţia formaţiilor vocale, fete şi băieţi din cadrul sărbătorii Drăgaica.P1080448P1080469P1080381

Ultimele trei poze sunt cu formaţiile de fluieraşi de la şcolile Cătina, ultima şi Corbu, prima, iar cea din mijloc din timpul prezentării de la Drăgaică ediţia 2013. Elevii de la şcolile Cătina şi Corbu sunt iniţiaţi şi pregătiţi de d-l prof. Nicolae Tomescu, administratorul prezentului blog. Ce cred eu că este interesant, probabil o noutate naţională, este prezenţa în formaţiile mele a multor fete. Dacă până acum nu existau fete, aici, după cum se vede, sunt mai multe decât băieţii. Am apelat le fete din mai multe motive: dorinţa lor de a cânta; numărul mult mai mare de fete la clase; noutatea prezenţei fetelor într-o formaţie de fluieraşi. Plecând de la egalitatea şanselor, spre satisfacţia mea, am fost surprins să constat că fetele învaţă să cânte mai uşor decât băieţii. Şi de aici rezultă numărul mult mai mare a fetelor. Am dificultăţi în a pregăti corespunzător băieţi pentru formaţie. Aş putea să prezint, cu uşurinţă, o formaţie de fete, dar parcă nu e potrivit, cântătorul tradiţional la fluier este bărbatul.

Fotografia de jos prezintă câţiva fluieraşi care încă mai duc, cu cinste, tradiţia acestui rar şi frumos obicei popular. Au făcut parte din mult mai numeroasa formaţie de aici care a dus faima comunei noastre în ţară şi în lume. Mulţi au murit, unii sunt şi mai bătrâni şi nu mai pot cânta. Totul se poate duce de râpă dacă autorităţile locale nu acordă o mai mare atenţie actului cultural.P1080475P1080465P1080399

Dansurile populare, activitate artistică tradiţională în comuna noastră, au continuitate datorită activităţii din şcoală, formaţiile de dansuri populare sunt pregătite şi  îndrumate de următoarele cadre didactice:  Elena Geangu, Cristina Olaru, Fifi Tudorancea şi Ana Tomescu.

 

TROVANŢII din CHIOJDU

100_3165Nu departe de Cătina, la aproximativ 10 km în amonte, pe valea pârâului Bâsca Chiojdului se află comuna Chiojdu. Mult mai mare decât Cătina, mai ales ca suprafaţă, Chiojdu oferă numeroase atracţii turistice cele mai multe dintre ele, naturale. Ţinând cont că cea mai mare parte din suprafaţa sa o constituie muntele, este normal ca peisajele naturale şi antropice oferite de Chiojdu să fie mai numeroase. Dacă în alte locuri din ţară arealele cu trovanţi sunt mult depărtate între ele, aici distanţele de câţiva km indică faptul că, pe cursul superior al pârâului Bâsca Chiojdului densitatea locurilor cu trovanţi şi implicit a trovanţilor este mare. Înainte de a încerca emiterea unei ipoteze în legătură cu modul de formare a microformelor de relief, trebuie studiate cu atenţie arealele din ţară sau din lume pentru a găsi elementele comune care le-au generat. După aceea vor fi studiate condiţiile locale. Plecând de la modul de formare şi de la caracteristicile gresiei pe care trovanţii sunt grefaţi, se constată diferenţierea tipologică. Trovanţii din Chiojdu se remarcă prin masivitatea lor şi prin formele aproximativ sferice sau eliptice.    Primele fotografii perzintă trovanţi de pe versantul nord-estic al dealului Paltanea şi elevi ai Şcolii gimnaziale Bâsca Chiojdului.

100_3158  Am putea spune că trovanţii su străjuit secole de-a rândul Valea Bîsca Chiojdului, au fost vigilenţi în timpuri de restriştre, când năvălirile erau frecvente, iar în vreme de pace, cum este cazul şi astăzi, sunt relaxaţi, putem spune că au adormit. După cum vedeţi câţiva trovanţi au găuri (tafoni), care pot fi asimilate cu ochii. poziţia lor este spre lateral. Se poate spune că trovanţii şi-au schimbat privirea dinspre valea râului înspre zona muntoasă.

Imagine

Trovanţii din Chiojdu cresc în dimensiuni dinspre albia pârâului  Bâsca Chiojdului spre culmea dealului Paltanea. În fotografia de mai jos trovanţii sunt aproape de albie, sunt cei mai mici şi cresc pe măsură ce ne apropiem de culme. Unii oameni din anumite zone ale ţătii denumesc trovanţii “pietre care cresc”, dar după cum se poate vedea la mulţi trovanţi, cum sunt şi cei din poza de mai jos, ei descresc prin exfolierea stratului de la exterior datorită procesului de dezagregarea prin insolaţie.

100_1295Trovanţii din baza versantului, grefaţi pe gresii oligocene, au dimensiuni mici şi reprezintă primele faze în formarea lor. Procesele generatoare, conducătoare, sunt eroziunea şi dezagregarea.

100_1301Panoramă asupra satului Chiojdu din comuna cu acelaşi nume.100_1325

Partea din spate a trovanţilor prezintă crăpături obloce destul de profunde ce par a pune în pericol stabilitatea acestora. Nu este chiar aşa deoarece procesele de alterare chimică nu sunt numai destructive. Soluţii calcaroase suprasaturate ce circulă prin interiorul gresiei, duce la precipitarea calcarului, iar fractura este astupată cu CaCO3 .100_1340

Releul de Telecomunicaţii construit în imediate apropiere a trovanţilor.Imagine

 

Imagine

Cu siguranţă unele caracteristici de generare a trovanţilor sunt comune sau asemănătoare, prezenţa arbustului cătină în majoritatea zonelor din ţară unde ei există, ne dau informaţii despre compoziţia mineralogică sau despre microrelief.

Imagine

Imagine

Trovantul din fotografia de mai jos, de dimensiuni considerabile, aflat în stadiul final de evoluţie şi, parcă, a fost expus pentru a  fi admirat.

100_3154

Imagine

Câţiva dintre trovanţii din apropierea culmei dealului au dimensiuni mari de aproape 2m.Imagine

100_3166

Imagine

 

Trovantul de mai jos, deşi mai mic, este cel mai frumos de aici. Dovada umplerii crăpăturilor cu CaCO3 se vede clar pe trovantul din fotografia de mai jos, dunga aceea albă de la gât.100_1375

100_3162

Trovanţii existenţi, din ce în ce mai mari dinspre poalele dealului spre culme, pot fi consideraţi  secvenţe din evoluţia lor.Imagine

Următorii trovanţi s-au format din gresii desprinse de gresia mamă, pe pajişti de pe cuprinsul satului Bâsca Chiojdului.

IMGA0202

IMGA0222

Observaţii atente asupra gresiilor sau trovanţilor ne pot da informaţii şi asupra formării tafonilor, după cum se poate vedea în poza de jos.IMGA0205

IMGA0204

IMGA0201

Blocul de piatră din fotografia de jos, desprins din masivul din apropiere, reprezintă materia primă pentru un viitor trovant.IMGA0212

IMGA0498

Fotografia de mai sus este realizată în ultima excursie realizată pe valea Bâsca Chiojdului, scopul fiind descoperirea de noi trovanţi. Voi prezenta în continuare cei nai interesanţi trovanţi identificaţi în această drumeţie:

IMGA0510

TTrovanţi aflaţi în mediul lor natural, generaţi pe gresia mamă.

IMGA0518

Trovant aproape sferic format tot în mediul natural, în pădure. Unii trovanţi aflaţi în diferite stadii de formare  se rostogolesc şi ajung în albia pârâului. Valoarea geologică a celor formaţi în afara albiei este mai mare, nu pot fi suspectaţi de rotunjirea colţurilor sau muchiilor în timpul transportului de către apa pârâului. IMGA0551

Trovanţi din fotografiile de jos şi de sus se aseamănă, sunt apropiaţi ca locaţie, cel de jos se află la baza aceluiaşi versant.

IMGA0555

Trovantul din fotografia de jos, situat la baza unui versant muntos, se află în grădina unui cetăţean.

IMGA0496

 

POLIŢE sau “ACOPERIŞURI DANTELATE”

Pot spune, fără teama de a greşi, că zona Vârful Stânii – Groapa Părului din comuna Cătina este unică în România prin variabilitatea microformelor de relief. Mai mult, pe o suprafaţă, relativ mică, de aproximativ 20 ha convieţuiesc trei tipuri distincte de microforme de relief: trovanţi, tafoni şi poliţe. Unele evoluează separat, iar altele  coexistă. Nu rare sunt cazurile în care pe trovantul reprezintă gresia purtătoare sau generatoare a tafonului. Perechea trovant – tafon este frecventă aici. De altfel majoritatea gresiilor de aici sunt purtătoare de tafoni.P1080718

Dacă până în prezent nu au fost semnalaţi tafoni în România nu înseamnă că ei nu ar exista. Nu au fost studiaţi, din motive care îmi scapă, sau nu este corect să-mi dau cu părerea chiar dacă aş avea una. Poliţele sunt forme de relief structural constituite din gresii erodate diferenţial datorită structurii şi compoziţiei mineralogice.  Apar în orizonturile superioare ale stratelor sedimentare. Datorită poziţiei superioare, ca un acoperiş, şi formei ondulate a marginilor, m-am gândit că este potrivit să le denumesc “acoperişuri dantelate”.Imagine

Dimensiunile acestor poliţe sunt apreciabile, împreună cu nisipul generator subiacent are o înălţime de aprox. 6 m şi o lungime variabilă, între 5 şi 8 m. Ondularea poliţelor este efectul tafonilor care a străpuns gresia. Se pot vedea pe marginea poliţei concavităţi de dimensiuni mici, dar variabile.Imagine

Poziţia poliţelor este variabilă şi depinde de poziţia gresiei în cadrul depozitului de nisip. Voi prezenta în continuare şi alte poliţe a cărei poziţie se află în cuprinsul acestor depozite.Imagine

Există şi poliţe aflate la diferite niveluri, etajate.Imagine

IMGA0160

Unele poliţe au o durată de viaţă scurtă, cum este cea din fotografia de jos, de aceea reliful se modifică de la un an la altul.IMGA0155

Stâna din apropierea poliţelor sau “acoperişurilor dantelate”IMGA0156

IMGA0150

Şi elevii de la şcoala Corbu sunt iubitori de natură şi de cunoaştere, cu toate că distanţa  dintre  satul lor şi zona microformelor de relief este destul de mare, nu au ezitat să le viziteze şi în număr destul de mare.IMGA0292

IMGA0298

P1080743

IMGA0693