ÎN CĂUTAREA TROVANŢILOR

În comuna Cătina există mai multe areale unde sunt condiţii favorabile de formare a unor microforme de relief petrografic. De aceea, pentru cunoscători, orice drumeţie sau pur şi simplu deplasare, poate fi un prilej de a descoperi noi astfel de microforme. Dacă mergi pe drum te poţi împiedica de gresii care reprezintă ceva: trovanţi având diverse forme, gresie cu tafon sau tafoni. Am iniţiat un proiect educaţional în care sunt implicaţi elevii şcolilor la care predau, numit “Salvaţi trovanţii!” prin care urmăresc descoperirea trovanţilor aflaţi în medii care conduc la degradarea lor. De aceea majoritatea drumeţiilor pe care le fac cu elevii are scopul descoperirea acestor medii cu trovanţi, schimbarea locaţiei, expunerea în locuri adăpostite, expuse Soarelui şi care oferă condiţii bune de scurgere a apei, principalul agent de degradare. Tot în cadrul acestui proiect intră şi descoperirea individuală a fiecărui elev a trovanţilor şi tafonilor aflate în astfel de medii, expunerea lor în locuri mai sigure supravieţuirii mai îndelungate. Unele exponate mai mici  sunt aduse la şcoală, unde am o mică expoziţie cu cele mai valoroase exemplare, iar acasă la mine am un număr destul de mare de astfel de microforme de relief expuse la locuri potrivite. În contextul acestor cerinţe, sâmbătă, 26 noiembrie, am făcut o drumeţie pe un traseu nou, Orjani – Urzicei avînd ca obiective: descoperirea de noi microforme de relief, schimbarea locaţiilor acestora, admirarea peisajelor naturale şi relaxarea şi bună dispoziţie. În drumeţie au fost 35 de elevi de gimnaziu de la şcolile Cătina şi Corbu, profesorul de istorie Nicu Guteniuc şi, bineînţeles subsemnatul. La plecarea în drumeţie ne-am confruntat cu o situaţie nedorită: elevul Alin Tudorache, iubitor al acestor microforme de relief, poate cel mai activ în activităţile anterioare, a fost nevoit să renunţe din cauza unei probleme de sănătate, din fericire trecătoare. De data aceasta una din legile lui Murpfy, conform căreia, dacă ceva începe prost se termină şi mai prost, din fericire, nu a fost valabilă. Nu mică mi-a fost mirarea că, încă de la ieşirea din cătunul Orjani am fost întîmpinaţi de nişte figurine de gresie, deloc mici, care nu sunt altceva decît microforme de relief petrografic, principalul scop al drumeţiei noastre.Imagine

Am rămas în urmă studiind şi fotografiind neaşteptatele gresii profilate, urc suişul pe care acestea se aflau, cînd, sunt obligat să mă opresc din nou pentru că altele mă împiedică să-mi continuu drumul. Este vorba de alte microforme, prin care, de data aceasta, stratele de gresie formau amintitele poliţe sau acoperişuri, de data aceasta mai puţin dantelate.P1080719ImagineP1080724După o porţiune mai plată, drumul se înfundă, în faţă se deschide un teren în pantă acoperit cu lăstar( arbuşti crescuţi în urma defrişării pădurii), cîţiva arbori rătăciţi, miraculos scăpaţi de furia semenilor noştri, mulţi arbuşti mărăcinoşi din care se disting păducelul, care pe la noi se numeşte gherghin, măceş şi cătina, iar în partea stângă sunt poteci pe care se poate merge mai lejer. Prin golurile lăstărişului se văd pete albicioase care pot semnifica existenşa gresiei, iar dacă aceasta a răzbit la suprafaţă poate conţine şi căutatele microforme de relief. Fiind principalul explorator hotărăsc să merg pe traseul mai greu, iar ceilalţi pe cel mai sigur.ImagineCele două trasee amintite.ImagineÎn timpul urcuşului, sunt surprins de salturile a trei căprioare, încerc să şe surprind pe aparatul foro, dar din păcate nu reuşesc decât o fotografie de peisaj pe care o puteţi vedea (penultima).P1080727Vedere panoramică a satului, iar în dreapta jos am surprins o gresie, care pare o mână. Urcarea printre mărăcini nu a fost uşoară şi nici prolifică, dar nu poţi să şti niciodată. Poate că erau alte gresii mai interesante pe traseul celălalt. Nu pot să nu-l cercetez şi pe acela în altă drumeţie, chiar dacă va fi fără rezultate. În fotografie se vede şi drumul înfundat. Şi totuşi ceva am descoperit şi pe acest traseu:P1080729P1080735Aproape de culme, la intersecţia cu celălalt traseu am descoperit alte microforme de relief:P1080745P1080743O poliţă şi un trovant, le-am putea compara cu o casă şi cu o rachetă. Ajunşi pe culmea dealului, formele de microrelief dispar, dar rămân peisajele deosebite de pe traseu sau cele panoramice. P1080752Ce poate fi mai frumos decât pădurea  şi copii!

După o scurtă pauză pe culme coborâm puţin pe versantul dealului, iar microformele de relief reapar, datorită stratelor monoclinale şi eroziunii pe plane de strat. Văd, undeva la baza versantului două stînci ce reprezentau poliţe, cobor să le fotografiez, dar … ghinion bateria camerei foto este descărcată. Le-am ratat, motiv în plus să revin altădată. Mă întorc la grup şi împrumut un telefon, performant, de la o elevă cu care îmi comtini activităţile de explorare şi fotografiere. De aici înainte, în locaţia numită Urzicei, relieful petrografic este atotputernic. O parte din arealul amintit nu l-am studiat, dar cea mai mare parte l-am explorat şi în drumeţii sau lecţii şcoală anterioare. În fotografia de mai jos se pot vedea stratele de gresie paleogene pe care se formează microforme de relief.P1080753În fotografiile de mai sus şi jos  se văd stratele de gersie ajunse la suprafaţă pe care pot fi grefate microforme de relief petrografic. Înclinarea stratelor este monoclinală, practic aici ne aflăm pe suprafaţa structurală a unei cueste.P1080756Momentul incipient de formare a unei poliţe, sau cum i-am zis eu, acoperiş. Pe acest areal sunt poliţe, sau acoperişuri aflate în faze opuse de evoluţie, început şi sfârşit, după cum se poate vedea din fotografia anterioară şi cea următoare. După cum se poate vedea în fotografia de mai jos, unele poliţe au fost distruse de adenţii naturali, altele sunt aproape să cadă, iar altele le ia locul, ăn cazul de faţă în partea mediană a râpii se vede o poliţă aflată la începutul evoluţiei. Drumul lung şi anevoios nu putea fi străbătut fără consum de energie şi implicit, calorii, iar pentru cpmpletarea acestora este nevoie de hrană şi mai ales apă. Hrana ca hrană, dar apa este esenţială. Chiar dacă am atenţionat elevii să vină pregătiţi cu aceste produse, ele s-au epuizat repede, cantităţile nu au fost apreciate corect nici de data aceasta. Mâncarea ca mîncarea, dar fără apă nu se poate supravieţui. Aşa că după ce am ajuns pe culme şi am început să coborâm spre locul vizat, tot mai mulţi elevi întrebau de apă. Am ajuns la locul de adăpare a oilor stânii din apropiere, curgerea apei, cu un debit foarte mic, în jgheburile de adăpare se făcea printr-o conductă de PVC, care prin mişcare de către elevi s-a desprins de la cea principală. Cum remontarea a fout imposibilă, am pierdut şi această mică sursă de apă. În apropiere era un pârâiaş cu apă limpede şi, probabil, bună, dar cum aceasta traversa izlazul oilor şi trecea prin imediata apropiere a ţarcurilor de sălaş a oilor, nici alimentarea cu apă de aici nu a fost posibilă. Din lipsa apei, durata activităţii de descoperire şi salvare a trovanţilor s-a scurtat. Am mers la o altă sursă de apă, un mic izvor, apa de aici s-a dovedit a fi acceptabilă, aşa că ne-am alimentat şi ne-am continuat drumul, unul ocolitor, pentru a le oferii posibilitate elevilor din Corbu să coboare pe un traseu pentru a ajunge chiar în satul lor. Elevii din Corbu au străbătut 4 km încă de dimineaţă pentru a ajunge la Cătina, de unde a început deumeţia. Traseu străbătut cu greutate, nu datorită dificulţăţii acestuia, ci a zbenguielilor copiilor acompaniaţi de d-l profesor de istorie. Timp suficient pentru mine şi alţi elevi, mai puţin jucăuşi, să gustăm din fructele pădurii. Am învăţat copii să mănânce fructe de păducel (gherghin), dar mai ales jir (fructul fagului). Au fost foarte surprinşi de calitatea deosebită a jirului, cu un gust asemănător alunelor de pădure. Pot spune că am exersat tehnici de supravieţuire în pădure.20131026_141515Microforme de relief petrografic, în acest areal, la tot pasul! Şi în fotografia de jos se vede o poliţă structurală.20131026_134056P1080762Scobiturile în roca friabilă, uneori grote nu sunt deloc de neglijat, sub ele se pot adăposti, în caz de ploaie, chiar peste 10 oameni. Grota de mai jos are un diametru maxim de peste 1m şi o lungime de aproape 5m.20131026_151639În arealul Urzicei există multe gresii desprinse din poliţe sau acoperişurile dantelate situate la partea superioară a râpei ( abruptul cuestei-parte a cuestei determinată de structura monoclinală de aici). Locul de salvare a trovanţilor era acesta, dar am ales o altă cale pentru a descoperi şi alte microforme de relief petrografic, acţiune care s-a dovedit fructuoasă. Cu satisfacţie am constatat că trovanţii adăpostiţi sau expuşi în expediţiile dinainte se aflau în stare foarte bună, iar alţii de dimensiuni mari, pe care nu i-am putut deplasa, nu i-am mai putut identifica, sau erau într-o stare avansată de dezagregare.20131026_143430Activitatea de salvare a trovanţilor, obiectiv principal al acestei drumeţii s-a desfăşurat mai mult în acest areal, după cum se poate vedea în fotografiile următoare:20131026_14254520131026_14255520131026_14315820131026_14352020131026_14352820131026_143237Acum, puţin cîte puţin am să ies din universul ştiinţific şi o să prezint câteva poze ale elevilor care au fost în această drumeţie care evidenţiază plăcerea şi relaxarea acestora pe toată perioada petrecută într-un mediu natural primitor.20131026_134534În fotografia de sus se văd stratele monoclinale ce formează suprafaţa structurală a cuestei.20131026_13535620131026_14050820131026_141501Versantul opus reprezintă abruptul structural al cuestei. Este locul unde se formesză poliţe structurale, care datorită eroziunii accelerate şi a friabilităţii gresiei, durata lor de viaţă este scurtă, ele se desprind de pe strat şi se transformă în relief rezidual, printre care se găsesc multe gresii valoroase geologic, având diferite forme şi dimensiuni. Noi identificăm, la fiecare expediţie, trovanţii interesanţi, îi scoatem din materialul dezagregat(în mare parte nisip) şi îi aşezăm în locuri adăpostite, oferite aici de poliţe, sau cu o scurgere bună a apei(de obicei pe gresii mai stabile şi de dimensiuni mari, după cum se poate vedea şi din unele fotografii prezentate aici.20131026_14154320131026_14173920131026_14251620131026_14290820131026_14294120131026_14302320131026_143307Din păcate eroziunea este extrem de accelerată, iar peisajul este mult modificat de la un an la altul. Fotografiile de sus şi jos reprezintă acelaşi loc,  prima fotografie este făcută în noiembrie anul aceste, iar cea de jos în noiembrie 2010. După cum se vede diferenţele sunt foarte mari, iar aceste rare şi minunate microforme de relief au o durată de viaţă foarte mică. Partea bună a lucrurilor este că asemenea forme de relief am descoperit în mai multa locuri de aici, unale chiar prezentate în cuprinsul acestui material, unde, se pare, că datorită unor factori naturali mai favorabili dezagregarea lor este mai lentă.IMGA082820131026_14355520131026_152205Cele mai valoroase exemplare de diverse microforme de relief petrografic le-am espus pe o etajeră dintr-o sală de clasă. În fotografiile de mai jos se văd aceste exponate, iar lângă etajeră elevii care le-au descoperit.P1080765 P1080773 P1080767 P1080769

Prof. Nicolae Tomescu

Advertisements