MISTERELE CLOPOTNIŢEI

Am scris în articolul precedent motivele pentru care clopotniţa nu trebuia dărâmată şi reconstruită, ci numai reparată. Motivul cel mai important am să-l prezint aici. Este vorba de păstrarea nealterată a adevărului istoric, mai exact în zidăria clopotniţei există şi acum patru blocuri de gresie cu inscripţii chirilice. Patru sunt identificabile acum, dar dacă au fost mai multe? Sunt indicii că unele blocuri au fost sparte, iar altele ar fi putut fi aşezate cu scrisul în interiorul zidului. Ştiu sigur că locul a două blocuri au fost schimbată, pentru că, cunoşteam poziţia unuia dinainte de dărâmare, loc în care acum este altul.

P1080915

Sunt mai multe întrebări care se pun în legătură cu aceste blocuri inscripţionate. Ce au fost ele? De unde provin? Ce scrie pe ele? Ce reprezintă simbolurile? Înainte de a răspunde la aceste întrebări, cred că este bine să amintesc că, aceast complex bisericesc a fost ridicat la începutul secolului al XVII-lea. Că, mai sus în apropierea aceluiaşi pârâu “Izvorul Mânăstirii” a existat un schit construit la sfârşitul sec. al XVI-lea de călugărul Spiridon. Răspunsul la întrebarea a doua ar fi uşoară, este foarte probabil ca aceste blocuri de gresie să provină de la schitul care a fost dărâmat de o alunecare, prăbuşire de teren, datorită acţiunii pârâului la un debit foarte mare. Aceste blocuri de piatră cu inscripţii şi, foarte probabil, fără inscripţii au fost transportate fie de oameni, fie de apa pârâului (tot la debite mari). Este imposibil ca aceste blocuri să fie datate anterior construcţiei clopotniţei, pentru că nu este logic ca cineva să execute o piatră funerară sau o cruce, să o spargă şi să o zidească.P1080953

Prima întrebare, adică, ce aufost ele nu este uşoară, ar fi putut fi rupte sat crăpate în timpul demolării. Privind cu atenţie la culoarea pietrii, la stilui execuţiei şi la scris se poate spune cu certitudine că plăcile din primele poze au fost executate în aceeaşi perioadă.P1080946

Dacă ne uităm la blocul de mai sus se poare remarca cu uşurinţă diferenţa faţă de cele antreioareă, nu numai prin aspect, dar şi scrisul diferă, dar mai ales una dintre dimensiuni. Blocul din fotografia a treia sunt: 80 x 30 x 30 cm. Prima are dimensiunile; 65  x 30 x 25 cm, iar a doua: 80 x 30 x25 cm. Primele două ar putea fi obiecte funerare. Prima pare să fi fost o cruce, atât forma puţin trapezoidală cât şi întreruperea bordurii laterale care ar putea indica faptul că au existat plăcile laterale ale crucii. Întrebare care se pune este dacă nu cumva există şi părţile lipsă în zidul clădirii. M-am uitat cu atenţie dar nu le-am identificat. Nu cred că există nicio legătură între blocurile 1 şi 2. Blocul 2 pare a fi o placă cu, probabil anul construcţiei schitului şi ctitorii acesteia. Dar, cum ctitorul schitului se cunoaşte, Spiridon Călugărul, ar fi trebuit să apară aici. După studiile pe care le-am făcut asupra alfabetelor vechi, nu numai asupra celui chirilic, zic că mă pricep puţin şi aş putea identifica pe placă numele de Simion. Această placă ar mai pute fi  una funerară, dar după com ştim strămoşii noştrii din feudalismul mijlociu erau ortodocşi. Datorită diferenţelor dintre plăcile prezentate putem conchide că primele două au fost făcute înainte de construirea biserici şi clopotniţei actuale, iar a treia este o inscripţie realizată odată cu construcţia acestora. Chiar dacă am studiat tot felul de alfabete nu am reuşit să descifrez, decât parţial, scrisul depe plăci. Pe blocul din foto.3 se poate vedea cum ignoranţa şterge istoria! Cei care au recdonstruit clopotniţa nu au avut ceva mai bun de făcut decât să şteargă cu ciocanul şi dalta scrisul din partea superioară (de început) a plăcii. Unde a fost “specialistul în restaurări”, care după spusele muncitorilor conducea lucrarea? Poate mă ajută cineva cu traducerea inscrisurilor ?                              Se mai remarcă pe această placă Crucea solară căreia i se mai spune Crucea celtică. Nu cred că această placă are vreo legătură cu celţii, au putut trece şi ei pe aici dar mult mai devreme. Această cruce a fost însă împrumutată şi de strămoşii noştrii daci, poate în urma “coabitării” cu aceştia şi folosită pe alocurii şi de români. Nefiind un specialist în limbi şi scrieri vechi în articolul de faţă o să-mi dau cu părerea asupra unor lucruri. Unele litere nu le-am identificat în niciun alfabet. De exemplu a treia literă din ultimul rând de pe placa 2. De asemenea ultimele două litere din primul rând. Rândul 2 de pe această placă are litere perfect lizibile dar traducere nu are sens. lliterele, după cum se poate vedea, sunt: E mAmb. Trebuie să remarcăm identicitatea literelor m, A şi b, şi nu numai cu cele latine. Este de presupus că scrisul aparţine unei perioade te tranzicţie, ori anterior perioadei de folosire a alfabetului chirilic,când se zice că foloseam alfabetil latin, fie anterior folosirii alfabetului latin. Ultima variantă este exclusă, pentru că Schitul a fost construit mult înaintea perioadei când s-a renunţat la alfabetul chirilic. m scris aşa cum se vede pe placă nu l-am găsit în niciun alfabet. Să fie acesta un indiciu că primele două plăcii sunt mai vechi decât construcţia schitului?P1080960P1080961

Ultimele doua blocuri don gresie este foarte posibil să fie din aceeaşi perioadă cu cele de mai sus, datorită culorii şi mai ales a dimensiunilor. Mai exact ultima placă ar corespunde cu cea din foto.1, iar penultima cu a treia. Aceste două plăci pot rezulta dintr-un bloc crăpat, intenţionat sau întâmplător, iar pe una din cele trei laturi din interiorul zidului ar putea exista inscrisuri. Vedeţi de ce această clopotniţă nu trebuia dărâmată, nu ar fi existat asemenea presupuneri sau speculaţii.P1080957

Blocul 3 se vede în stânga jos a fotografiei, iar cel din foto 1 în partea central dreapta. Mai puteţi vedea modul de amplasare în cadrul zidului a unor plăci de gresie, cu suprafaţa mare la exterior, modalitate modernă de construire a zidurilor. S-a urmărit esteticul, nicidecum reconstrucţia fidelă, aşa cum se procedează peste tot în lume la reconstruirea obiectivelor istorice.P1080949

În mod sigur şi blocul din fotografia de mai sus este alohton, provine ca şi primele două din aceeaşi locaţie. Întrebarea care se pune, ca şi în cazul altor blocuri sau plăci de gresie este, dacă au fost sau nu sparte faţă de locaţia iniţială. Pe acest bloc se văd câteva inscripţi, parcă diferita faţă de celelalte. Se vede clar chenarul care ne indică faptul că nu este o piatră obişnuită.

 

 

 

 

 

Advertisements

One thought on “MISTERELE CLOPOTNIŢEI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s