POLUARE, DISTRUGEREA PĂDURILOR…, OMENIREA ÎNCOTRO?

P1090714

Planeta Pământ este  casa noastră dăruită de Dumnezeu, protejată şi dotată cu toate utilităţile posibile. Tânjim după rai, am dori să dispunem de rai şi în timpil vieţii noastre, nu numai după moarte. Nu vedem că raiul este chiar aici, pe planeta pe care trăim. Ce să ne dorim mai mult când noi avem totul, depinde numai de noi cum obţinem ce ne dorim, putem avea aici “Raiul pe Pământ”. Este o zicală, “Dumnezeu îţi dă dar nu îţi bagă şi-n traistă”. În condiţii normale, dacă toţi oamenii ar fi înţelepţi, noi toţi am avea cele necesare unui trai fericit, dar din păcate nu este aşa, nu este de vină Dumnezeu pentru inechităţile create de om. Pentru a exista viaţă pe planeta noastră, sunt necesare, cu mult peste o sută (cine le-a numărat?) de condiţii, lipsa uneia ar însemna inexistenţa vieţii. Nu poate exista viaţă fără: apă, aer, vânt, precipitaţii, aer, oxigem, ozon, dioxid de carbon, azot, lumină, caldură, umezeala aerului, curenţi marini, mişcarile Pământului, înclinarea axei etc. Dumnezeu a creat condiţii prielnice vieţii pe Pămînt, a creat legi ale Universului după care acesta evoluează, legi existente pe Pământ, unele cunoscute altele nu. Totul funcţionează ca un mecanism, precis şi complex, de miliarde de ani. După părerea mea, Dumnezeu a terminat de mult construcţia sa, acum nu se mai implică în nimic, totul funcţionează aşa cum a fost proiectat la început. Putem să ne rugăm tot timpul, nu ne aude nimeni, evenimentele au acelaşi curs. Este bine să avem un ţel în viaţă, să avem dorinţe, dar trebuie să muncim, să luptăm pentru îndeplinirea acestor năzuinţe ale noastre. Revenind la planeta Pământ, trebuie văzută precum casa noastră de care trebuie să avem grijă, să o menţinem curată. Din păcate nu este aşa, murdărim tot ce se află în ea, iar această mizerie intră şi în fiinţa noastră. Plecînd de la nivel local, de la oameni simpli cu gospodăriile lor, până la marile aglomerări umane, oră de oră, zi de zi, poluăm, mica poluare sau poluarea industrială are efecte negative la nivelul planetei.                                                                                                                                                                                                                   I. Poluarea. După Wikipedia, poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale ce interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Poluarea, după cine este produsă, este poluare artificială şi naturală. Cele mai cunoscute surse de poluare naturală sunt emanaţiile de gaze rezultate din erupţiile vulcanice, din subsolul pământului, din sol şi de la nivelul lui, din apele de suprafaţă. Poluarea naturală a predominat până la sfârşitul secolului al XVII-lea de când s-a declanşat revoluţia industrială, ca efect al unor invenţii importante în domeniu (mai ales maşina cu abur). Până în acest moment viaţa a evoluat, aproape, natural, echilibrele s-au respectat la nivelul tuturor sistemelor şi ecosiatemelor, naturale şi chiar antropice. Odată cu revoluţia industrială, uşor, uşor, poluarea antropică a devenit prioritară. Utilizarea maşinii cu abur şi puţin mai târziu a motorului cu abur în mai multe sectoare industriale, transporturi, industria textilă, industria lemnului etc. a necesitat arderea mai multor materiale combustibile a condus la poluarea areului, în principal. La început materialul combustibil pentru maşina cu abur a fost lemnul. Deoarece maşina cu abur, la început a fost folosită în Anglia, în decurs de un secol au dispărut pădurile din această ţară. Lemnul a fost înlocuit cu cărbunele, material mai poluant decât lemnul. Luând în consideraţie că la începuturile industrializării, măsurile de limitare a poluării erau inexistente, se poate spune că încă de acum mai bine de 200 de ani poluarea artificială era însemnată şi cu timpul a depăşit valoric poluarea naturală. Aproape toată lumea cunoaşte sursele de poluare antropică a aerului, apei, solului, pânzei freatice, totuşi o să prezint în continuare principalele surse:                                                                                                                                                                                1. Poluarea atmosferei (aerului) este cea mai importantă, pentru că în atmosferă se elimină cea mai mare cantitate de produse poluante, iar de aici aceşti poluanţi ajung şi în celelalte învelişuri ale pământului: hidrosferă (apă), litosferă (scoarţa terestră şi solul) şi biosferă (vieţuitoare).                                   a) Poluare antropică

  • combinatele şi intreprinderile din industria chimică;
  • combinatele şi intreprinderile din industria metalurgică (metalurgia feroasă şi neferoasă);
  • centrale electro-termice;
  • combinatele şi intreprinderile industriei lemnului;
  • industria constructoare de maşini;
  • transporturi (mijloace de transport);
  • agricultură;
  • industria materialelor de construcţie;
  • industria alimentară;
  • consumul casnic.

P1090701

Fotografia de mai sus prezintă um peisaj foarte frumos, dar şi acţiunea poluatoare a omului, în planul îndepărtat se poate vedea o sursă de poluare cu fum, nu este de la o sobă pentru că era vară. În planul apropiat, stânga jos de văd câţiva arbuşti tăiaţi.

    b)  Poluare naturală           

  • erupţiile vulcanice;
  • furtunile de praf;
  • incendiile de vegetaţie;
  • emisiile gazoase din: subsol, apă (mai ales ape stătătoare).                                                                                                       2.  Poluarea hidrosferei (apei). La fel ca şi în cazul poluării atmosferei şi poluarea hidrosferei este făcută aproximativ de acelaşi surse. Cele mai importante sunt:
  • poluarea industrială
  • poluarea agricolă;
  • poluarea casnică;
  • poluarea atmosferică;
  • accidente umane, cum a fost cel din Golful Mexic când erupţia necontrolată a unei platforme marine de petrol a dus la deverasrea în apă a unei cantităţi de cinci milioane de tone petrol distrugând complet viaţa pe o suprafaţă de aproximativ 20000 kmp. De-ar fi doar această catastrofă produsă de om ……                                                                                                                                                              3.   Poluarea solului şi a pânzei freatice este produsă de:
  • ploi acide;
  • accidente umane;
  • activităţi casnice.

În articolul “Cu ce ne otrăvim singuri Planeta”, din Ziare.ro, autorul Victor Piţigoi spune: “Ne scufundăm tot mai adânc în propriile noastre gunoaie. În mod ciudat, omul – această fiinţă interesată să-şi fabrice cele mai ultile şi atractive bunuri de consum – produce odată cu ele şi cele mai inutile, mai ofensive şi mai toxice gunoaie, care se îndreaptă contra lui însuşi. Otrăvim tot ce este în jurul nostru: aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi pământul care ne asigură hrana.                                                                        Efectul de seră şi încălzirea globală
Temperatura Pământului este determinată de echilibrul dintre radiaţiile provenite de la Soare şi mediul existent în atmosfera Pământului. Aerul atmosferic conţine elemente chimice gazoase într-o anumită proporţie în condiţii normale. Odată cu expansiunea omului asupra naturii, s-au modificat ecosisteme, biotipuri, biogeneze, iar concentraţiile normale de gaze din aerului atmosferic s-a modificat continuu. În atmosfera Pâmântului există astăzi peste 100 de constituenţi, cei mai mulţi dintre ei cu efecte negative asupra învelişurilor Pământului şi inclusiv a vieţuitoarelor. Efectul de seră, Pământul poate fi considerat ca o imensă seră acoperit de atmosferă, prin care razele Soarelui trec cu uşurinţă, iar căldura produsă de ele la nivelul Pământului este reţinută în cantitate mai mare în troposferă datorită gazelor care acumulează căldura, cele mai importante sunt vaporii de apă şi dioxidul de carbon (CO2), clorofluoro-carburi, metan, ozon, dioxid de azot. Efectul de seră, ca şi în cazul serei, conduce la creşterea temperaturii. Unele studii şi calcule arată valori diferite ale încălzirii globale, astfel că au apărut mai multe modele. Modelele sunt diferite în primul rând datorită creşterii temperaturii medii anuale din ultimele decenii. Dacă până la începutul anilor 2000 tempratura medie anuală la nivel global creştea cu 0,3 grade Celsius într-un deceniu, în ultimul deceniu şi jumătate creşterea a fost dublă, de 0,6 grade Celsius şi este normal ca modelele care urmăresc evoluţia viitoare a Planetei să fie altele. Modelele evoluţiei viitoare a vieţii pe Pământ sunt predictibile pentru majoritatea celor care cunosc îndeaproape acest fenomen, totuşi am să trec în revistă părerile sau scenariile unor specialişti în domeniu, prezentate în ziare.com. Aici Nicoleta Chiriţă în articolul “Scenarii de coşmar” din 1 mai 2013 spune printre altele: “Pământul se schimbă sub picioarele noastre. Omenirea se va confrunta cu o lume în care resursele sunt tot mai puţine, o lume socantă, noua. Cum va arăta acest dezastru este deocamdată greu de spus, însa experţii avertizează că vor avea loc “razboaie ale apei” pe sistemele de apă contestate între mai multe state, revolte alimentare globale întreţinute de creşterea preţului alimentelor de bază, migraţia în masa a refugiaţilor din faţa condiţiilor climatice extreme, cu izbucniri de violenţa şi prăbuşirea ordinii sociale sau prăbuşirea statelor.” În articolul scris de Constantin Pescaru “Efectele dezastruase ale încălzirii globale” se spune: “În Statele Unite, din cauza încălzirii globale, alergiile au devenit mai severe. În plus, multe fructe, precum perele şi merele, sunt în pericol, din cauza poluării aerului. Iernile mai calde din latitudinea nordică afectează în mod negativ practicarea unor sporturi precum hochei, schi sau patinaj.
Însă poate cel mai alarmant lucru este acela că rezervele de apa se împuţinează pe zi ce trece, scrie Huffington Post.
La nivel global, nivelul în creştere al mărilor şi oceanelor ameninţa existenţa oraşelor de pe coastă, în timp ce în Africa, încălzirea globală accentuează seceta şi măreşte riscul de foamete. De asemenea, schimbări dramatice se regăsesc şi în zona arctică, în condiţiile în care cercetătorii au estimat că gheaţa de acolo se va topi până în anul 2050, crescând astfel riscul de inundaţii masive.
Cercetătorii sunt deacord în unanimitate că încălzirea globală reprezintă un pericol real şi că omenirea este vinovată 100% pentru această situaţie.
Liderii internaţionali au tras semnale de alarmă, însă acţiunile de contracarare ar putea veni prea târziu, mai scrie Huffington Post. Un studiu din 2012 realizat în Statele Unite a descoperit că o porţiune mare din teritoriul acestei ţări se confruntă deja cu o criză a apei potabile”. Multe dintre efectele încălzirii globale au apărut chiar din zilele noastre:

  • topirea gheţarilor alpini, arctici şi antarctici;
  • creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, efect al topirii gheţarilor, efectele fiind văzute prin îngustarea plajelor şi acoperirea unor insule coraligene şi a unor porţiuni de teren din Insula Kiribati, Insulele Maldive, Bangladesh etc;
  • dezgheţul permofastului, gheaţa din solul îngheţat din regiunile reci, cu efect în alunecări şi prăbuşiri de teren, surpări etc.;
  • dispariţia sau strămutarea unor specii de păsări, animale sălbatice, insecte, peşti, plante etc.;
  • schimbări climatice majore, mai ales în ultimul deceniu;
  • creşterea temperaturii aerului, mai ales în emisfera nordică, rezultat a iernilor din ce în ce mai blânde cu cantităţi de zăpadă din ce în ce mai puţine, veri caniculare din ce în ce mai frecvente, chiar şi în regiunile oceanice;
  • extinderea suprafeţelor deşertice cu efect asupra populaţiei, care presupune strămutarea locuinţelor sau malnutriţie;
  • modificarea repartiţiei precipitaţiilor pe glob;
  • acidifierea apelor mărilor şi oceanelor.

Încălzirea globală reiese şi din statisticile meteorologice din ţara noastră, referitoare la temperatura aerului. În lucrarea “Schimbări climatice în România şi efectele asupra resurselor de apă în agricultură”, domnul dr. Ion Sandu spune: “În primul deceniu al secolului XXI, în România temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0,4…0,6 grade Celsius faţă de fiecare deceniu, începând din anul 1960”.

  • 1961 – 1970:         8,9 grade Celsius                           – 0,4 grade Celsius
  • 1971 – 1980:         8,7 grade Celsius                           -0,6 grade Celsius
  • 1981 – 1990:         8,7 grade Celsius                           – 0,6 grade Celsius
  • 1991 – 2000:        8,8 grade Celsius                           – 0,5 grade Celsius
  • 2001 – 2010:       9,3 grade Celsius
Mai evident, decât la nivel de ţară sunt datele temperaturii medii anuale de la staţia meteorologică din Buzău. Temperatura medie multianuală pentru Buzău, între anii 1901 şi 2000 este de 10,7 ⁰C. Temperatura media anuală din ultimul deceniu (2005-2014) este de 11,76 ⁰C, cu 1.06⁰C mai mare decât temperatura medie multianuală. Modelele climatice mai vechi care cuprind date de până în 2005, sunt optimiste, dar, după ultimele date, prezentate de d-l Ion Sandu şi de calculele efectuate de mine, situaţia este deosebit de alarmantă. Valorile tma, prelucrate de mine pentru Buzău, sunt luate din Anuare statistice, deci sunt deosebit de credibile, iar calcul tma pe perioada menţionată este uşor. Valorile calculate de Institutul Naţional de Meteorologie prezentate mai sus, nu sunt discordante faţă de cele prezentate de mine, numai că, perioadele luate spre analiză sunt puţin diferite, 2001-2010 în primul caz şi 2005-2104 în al doilea caz. Perioada lipsă din studiul meu, 2001-2004 a fost, după toate probabilităţile, una cu tma apropiată de media multianuală, iar perioada 2005-2014 reprezintă, cred, cel mai cald deceniu din istoria măsurătorilor. O altă cauză pentru care tma la nivel de ţară este la jumătate faţă de tma înregistrată la Buzău este aceea că diferenţa temperaturilor medii la altitudini mijloci şi mici este mică.
Tma Buzău – ⁰C
2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012    2013    2014
 11         11,4       12,8      12,4      12,3      10,9     10,7      12        11,8      12,3
După calculul mediei aritmetice se obţine Tma = 11,76 ⁰C
Pentru emiterea unui model de evoluţie a tma şi de aici a tuturu parametrilor climatici, economici, sociali etc., se ia în calcul, de obicei, temperatura medie  la nivel global, dar şi temperaturile înregistrate într-un anumit loc (oraş, judeţ, regiune)  surprinde cu mai multă precizie modificările climatice survenite, amplitudinile sunt mai evidente, mai mari.
Cei mai călduroşi ani 5 ani în România – 1961-2014
Tmma:   1961-1990 – 8,8⁰C
  Anul                                   Tma                   Abatere
1. 2007                                10,6⁰C                   1,8⁰C   
2. 1994                                10,4⁰C                   1,6⁰C  
3. 2009                                10,3⁰C                   1,5⁰C   
4. 2000, 2008, 2014        10,2⁰C                   1,4⁰C   
5. 2002, 2013                    10,1⁰C                   1,3⁰C   
Numărul dezastrelor naturale la nivel global:
1971-1980                     743
1981-1990                   1543
1991-2000                  2386
2001-2010                  3496
Se vede foarte clar, creşterea temperaturii medii anuale în primul deceniu al secolului actual, dar foarte curios este creşterea explozivă a temperaturilor aerului după anul 2000. Era greu de anticipat la începutul anilor 2000 această evoluţie a climei, foarte puţin au fost cei care au intuit existenţa fenomenelor de efect de seră sau încăţzire globală. Lăsând modestia la o parte, eu am intuit aceste fenomene sau procese, un capitol din lucrarea pentre gradul didactic I a fost dedicat acestor aspecte. În capitolul “Modificări climatice survenite în ultimele decenii”, în 2004, printre altele spuneam:
“Caracteristicile elementelor meteorologice s-au modificat de-a lungul timpului, cu abateri mai mari sau mai mici de la valorile obişnuite. Aceste valori au avut, în general,abateri mici faţă de valorile medii, dar se observă modificări importante, mai ales în ultimul deceniu şi jumătate când s-au produs abateri mari ale valorilor elementelor meteorologice: s-au intensificat, ca frecvenţă şi intensitate, onele fenomene meteorologice de risc, atât la nivel mondial cât şi pe teritoriul ţării noastre şi, inclusiv în regiunea supusă studiului climatic (furtuni, tornade, inundaţii etc.)”
În capitolul menţionat din lucrarea mea de licenţă, principala sursă bibliografică a fost publicaţia  lui Sir. George Philander “Este temperatura în creştere?” În această carte, autorul scria:
“Gonim înspre curenţi periculoşi şi, poate, înspre cascadă, dar ezităm să luăm măsuri fiindcă nu ştim precis cât timp ne-a mai rămas până vom da cu adevărat de necaz. Ar putea fi mai înţelept ca, pentru început, să ieşim din partea tumultuasă a torentului şi să ne mutăm în zona liniştită a râului.Provocarea lansată de incertitudini nu este nouă. Noi toţi – oameni de afaceri, politicieni, strategi militari – luăm în mod obişnuit decizii pe baza unor informaţii incerte, în general după ce ne-am familiarizat cu faptele avute la dispoziţie. Noi, care suntem privigeliaţi să trăim pe această planetă ospitalieră, ar trebui măcar să o înţelegem pentru a putea evalua consecinţele probabile ale acţiunilor noastre”. În anul 1998, cînd Sir. George Philander scria cele de mai sus, ne avertiza “metaforic” despre pericolele care ar putea să se abată asupra planetei noastre, neputând prezice o perioadă viitoare. În nici un caz dânsul nu se gândea că o bună parte din previziunile făcute se vor derula în viitorul foarte apropiat. Numai dacă studiem datele referitoare la numărul dezastrelor naturale prezentate mai sus, tragem concluzia că riposta, aş zice eu, finală, a planetei faţă de nesăbuinţa noastră a început. Numărul dezastrelor naturale au crescut semnificativ de la un deceniu la altul. Este efectul poluării masive din ultimul timp, datorată luptei continue pentru înavuţire cu orice preţ. Poluarea are drept consecinţe importante, efectul de seră, care conduce la creşterea temperaturilăr la nivelul Pământului şi în troposferă şi ploile acide, deosebit de periculoase pentru sol şi biosferă. Dacă până la înceutul mileniului actual doar specialiştii în domeniul mediului şi alţi oameni de ştiinţă erau deacord cu fenomenul de încălzire globală, acum, puţin sunt cei care mai au argumente împotrivă, doar cei care nu şi-au pus niciodată întrebări în legătură cu existenţa noastră. Din păcate din această categorie sunt foarte mulţi şi ei produc cea mai mare poluare, îndeosebi mica poluare. Foarte mulţi oameni poluează fără să-şi dea seama, aruncând o hârtie sau un pet, ei spun că nu este mare lucru acest gest, că este mult prea puţin. Un om care aruncă o hâtrie şi spune că este un gest minor, el nu realizează că totă viaaţa lui a aruncat gunoaie şi ca el sunt mulţi, mulţi alţii, că prin aceste gesturi minore s-au umplut de gunoaie, păduri, pajişti, rigole, albii ale cursurilor de apă, lacuri, străzi, oraşe etc.
II. Distrugerea pădurilor, este o acţiune care durează din preistorie, de când omul a devenit sedentar, pe calea evoluţiei sale, de când s-a transformat din vânător în cultivator, construindu-şi un adăpost. Aşa au apărut primele forme de locuire de pe planeta noastră cînd omul a modificat ecosistemul natural într-un ecosistem antropogen. Dar, de-ea lungul timpului, omul a trăit în strânsă legătură cu mediul, mediul natural era determinant pentru viaţa sa. Acum mediul natural aproape a dispărut, ingerinţa omului se simte în toate ecosistemele Pământului, producând modificări esenţiale ale acestora. Odată cu creşterea demografică şi dezvoltarea activităţilor economice şi casnice influenţa omului asupra ecosistemelor a fost determinantă, modificându-le sau distrugându-le în totalitate. Omul a trăit dintotdeauna în preajma pădurilor, care i-a oferit de-a lungul timpului adăpost, hrană, fără să influenţeze echilibrul natural, dar în ultimul timp echilibrul a fost rupt prin presiunea umană, a creşterii continue a habitatului locuit, consumul sporit de lemn, incendiile tot mai numeroase datorate neglijenţei şi modificărilor climatice.
Voi orezenta în continuare câteva pasaje din articolul “Defrişările şi consecinţele lor” de pe situl “portaluldestiri.net”.
Incalzirea globală este, fară nicio îndoială, cea mai dezbătută problemă de mediu la ora actuală la nivel mondial, însă problema de mediu cu adevarat serioasă o reprezintă dispariţia pădurilor, ea fiind atât o cauză a încălzirii globale, cât şi o consecinţă a acesteia, deoarece  pădurea absoarbe cantităţi imense de dioxid de carbon, iar în momentul defrişărilor toată cantitatea absorbită revine în atmosferă, sporind astfel cantitatea de gaze cu efect de seră.

Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la intensificarea vitezei vânturior şi la apariţia inundaţiilor catastrofale.  Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare  decât oricare alt ecosistem natural.  Urbanizarea şi industrializarea accelerată, folosirea intensivă a resurselor mediului, au dus la eroziunea solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea apelor şi solului, poluarea fonică.

Beneficiile pădurii:

  • Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie);
  • Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului;
  • Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt;
  • Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata;
  • Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat;
  • Este o sursa înca puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale;
  • Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici;
  • Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajări antropice;
  • Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute;
  • Are o mare importanţă educativ – ştiinţifică, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile urmatoare.

Conform secretarului de stat în Ministerul Mediului si Pădurilor, Cristian Apostol, în România în anul 2011 s-au tăiat ilegal aproximativ 165.000 mc. România era recunoscută din cele mai vechi timpuri pentru pădurile sale, dar acest lucru tinte să devină un mit. In anul 2011, suprafaţa de  pădure reprezintă doar 29% din teritoriul ţării, media europeană fiind de 41%.                                                                          Cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească dacă rata actuală de defoliere nu este încetinită. În fiecare minut 26 de hectare de pădure sunt pierdute şi nu e greu de văzut că dacă lucrurile continuă să se desfăşoare în acest mod vom avea o planetă lipsită de pădure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe specii de animale îşi au habitatul în pădure ci şi faptului că pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.   

În conformitate cu Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice  (UNFCCC), cauza copleşitoare a despăduririi este agricultura. Agricultura de subzistenţă este responsabilă pentru 48% din despăduriri; agricultura comercială este responsabilă pentru 32%d in despăduriri; necesitatea de lemn în domeniul construcţiilor este responsabilă pentru 14% din defrişări şi utilizarea lemnului pe post de combustibil cauzează 5% din defrişări. În Proiectul de Management al Mediului   “Defrişarea Pădurilor”, de pe “scribd.com”, referitor la defrişările din România, autorii consemnau:

România a devenit un gater uriaş, datele spun totul: 350000 de hectare de pădure au fost rase ilegal de pe faţa pământului. Statisticile arată că în Europa suntem pe ultimul loc la capitolul suprafaţă împădurită. La începutul secolului 19, România era 80% acoperită, iar acum mai sunt doar 26,7% păduri. În aceste condiţii, nu trebuie să mire pe nimeni apariţia fenomenelor extreme, precum aluncările de teren, tot mai dese şi inundaţiile în care mor în fiecare an oameni. Vinovaţii sunt peste tot, cei care au însă cea mai mare răspundere se află în parlament şi la conducerea ministerelor. Spre exemplu, nu există în acest moment un inventar la nivel naţional privind defrişările, sau un plan naţional de luptă împotriva fenomenului. Nu există pentru că nimeni nu are interesul ca aceste date să fie cunoascute. Efectele defrişărilor nu mai pot fi neglijate. Lipsa unei Agenţii Naţionale a Ariilor Protejate încurajează tăierile ilegale de păduri. În rezervaţiile din România se fac construcţii, se exploatează resursele naturale, se face turism de masă, iar mai nou se şi vânează.
Harghita, Bacău, Neamţ, Suceava, Alba, Argeş, Maramureş, Bistriţa sunt judeţele în care mii de hectare au fost rase de pe faţa pământului. Nimeni nu a primit o pedeapsă serioasă. Oriunde te duci în codrii României gaseşti fără prea mult efort hoţi în acţiune. La Bilbor, în munţii Harghitei, în fiecare zi ies tiruri cu lemn negru. Oamenii din sat spun că nu se întâmplă nimic fără ştirea autorităţilor: primărie, poliţie, inspectori silvici.Goana nebună după aurul verde a văduvit România cu peste 120.000 de hectare de pădure. În zonele sărace ale ţării, lemnul este folosit ca monedă de schimb pentru ziua de mâine. De cealaltă parte a baricadei se găsesc bogaţii pădurilor, cei pentru care lemnul nu mai este o simplă monedă, ci miza unor afaceri cu adevărat înfloritoare.
Afacerile cu lemn sunt protejate peste tot în ţara noastră, cînd a izbucnit un scandal, de nivel naţiona,l în care era implicată o firmă austriacă, care scotea din ţară cea mai mare cantitate de lemn, primul ministru de atunci Viorel Ponta ameninţa cu interzicerea exportului de lemn brut şi cherestea. Deci guvernul României facilitează exporturile de material lemnos brut, în loc să protejeze pădurea pun umărul la destrugerea ei! De ce nu se interzice acest export care ar reduce semnificativ defrişările? Ne dăm seama că sunt interese materiale (să zicem comisioane) foarte mari. Niciodată nu am avut încredere în guvernele României care s-au succedat la putere, am zis că un guvern credibil pentru mine ar fi acela care ar interzice importul de lână din Australia (când lâna crescătorilor de animale de la noi îngroaşă rândul gunoaielor) şi exportul de lemn brut. 
Distrugerea pădurilor: moartea Terrei
In prezent 80% din cantitatea de suprafata cu paduri a Terrei este distrusa. Asta inseamna ca pamantul a ramas cu doar 20% din cantitatea sa initiala de paduri. In Amazon, una din ultimele zone cu paduri virgine de pe glob se taie 2.000 de copaci pe minut! Asta inseamna echivalentul a 7 terenuri de fotbal pline cu copaci taiati in fiecare minut!
O soluţie pentru eliminarea acestor efecte ar fi reîmpădurirea. Romania a beneficiat din partea Uniunii Europene, până în 2013, de 229 de milioane de euro pentru finanţarea de proiecte pentru “Prima împadurire a terenurilor agricole”. Prin acest program se dorea ca pădurile în România să depăşească procentul de 30%. Generosul program s-a încheiat, oare cu ce rezultate? Greu de spus, doar că nu prea am auzit de acţiuni sau activităţi de împădurire în afară de unele voluntare. Este un caz, ca multe altele, din care se desprinde dezinteresul nostru faţă de natură.
Peste tot în ţară pădurile sunt distruse. Mai există unele areale în care nu au putut fi exploatate datorită reliefului, distanţelor sau lipsei dremurilor de exploatare. O să prezint în continuare câteva aspecte legate de starea pădurilor din orizontul local sau apropiat al comunei Cătina. În numeroasele drumeţii sau plimbări pe care le-am făcut, am văzut multe lucruri, interesante, atractive şi chiar rare, mai ales cele naturale şi altele opuse calităţilor expuse, rezultate din activitatea omului.                                                 Încă mai există şi în ţinuturile noastre multe locuri deosebit de frumoase, natura oferă peste tot peisaje minunate, numai să ştim să le admirăm, să le apreciem şi să le protejăm.
P1090707
P1090702
P1090691
 P1090661
Aproape, nelipsitul trovant din articolele mele, sculptat de marele artist, natura.
P1090683
Omul trebuie să reânveţe să trăiască în strânsă legătură cu natura, cum se vede în fotografie, să aprecieze şi să folosească în interesul său frumuseţile ei, şi ce este mai important, să o protejeze, să aibă grijă de ea. Este cheia dezvoltării societăţii omeneşti. Dacă nu …, opusul evoluţiei este involuţia, nu?
Am prezentat mai sus câteva fotografii cu peisaje frumoase, iar în continuare voi posta altele care prezintă atacul asupa pădurilor, asupra mediului natural, iar efectele acestor acţiuni necontrolate se întorc repede împotriva omului. Cum ar veni, noi oamenii, ne tăiem creanga de sub picioare.
P1090710
Pădure tânără, cu o densitate, bună, cu câteva cioturi uscate de arbori, care nu sunt tentanţi pentru oameni, aşa cum ar trebui, ei taie copaci sănătoşi, viguroşi, pentru foc.
P1090721
Pădure cu o densitate a arborilor mică, fără covor vrgetal de frunze uscate cu o eroziune agresivă a solului  în care rădăcinile arborilor au fost dezgolite.
P1090716
Pădure rară şi goluri în pădure.
P1090722
Arbore şi crengi rupte, nefolosite de oameni, lemnul mort putrezeşte degajând în atmosferă gaze cu efect de seră, mai ales metan. Ar trebui încurajat folosirea lemnului uscat din păduri, ar să fie luat fără să se plătească nimic, s-ar realiza igienizarea pădurilor. Altfel lemnul se alterează, iar gazele degajate în atmosferă sunt poluante. Dar, la noi normalul este anormal! Nu de puţine ori oameni care duceau câteva lemne uscate au avut de pătimit.
P1090723
Încă mai există şi miracole în pădurile noastre, o oază de frumuseţe şi normalitate formată dintr-o mică plantaţie de zada. Spre surprinderea mea pădurea este intactă, respectul faţă de acest miracol m-a impresionat. Pădurea de fag din jur este considerabil rărită, dar această mică larcelă, de sub un hectar, este intactă. Este o pădure tânără care ni are mai mult de 40 de ani plantată în jurul câtorva arbori seculari tot din aceeaşi specie (aproximativ 10-15 acum 40 de ani). Arborii din plantaţie s-au dezvoltat armonios, numai că cei bătrâni au dispărut, câţiva natural, iar ceilalţi tăiaţi. Nu putea să fie totul perfect!
P1090725
P1090736
P1090733
Părăsind oaza de frumuseţe, ajung în “normalul” pădurilor noastre, chiar cu o oază de verdeaţă artificială generată de defrişare.
P1090738
Pădure excesiv rărită, cu rămăşiţe de lemn din arborii tăiaţi, la fel nebăgate în seamă de către concetăţenii mei, ei vor lemn verde, sănătos, care degajă o mare cantitate de vapori de apă şi alte elemente cu efect de seră. De ce să fie cald doar în casă, să avem căldură şi în atmosferă!
P1090756
De parcă nu s-ar găsi destule lemne uscate!
P1090762
P1090765
P1090767
Ultimele trei fotografii prezintă jaful care se face în pădurile noastre, mai ales în satul Valea Cătinei. Această suprafaţă a fost împădurită până în urmă cu aprosimativ 10 ani când a fost defrişată. Puterea de regenerare a pădurii este deosebită, aşa că din tulpinile tăiate au crescut arbuşti. Dar acţiunea de distrugere a omului este deosebită, iar arbuştii au fost tăiaţi sistematic până când nu a mai rămas aproape nimic. Nu au fost tăiaţi pentru foc ci drept hrană pentru oi şi mai ales pentru capre. Fenomenul este generalizat la noi, lăstarul crescut este tăiat sistematic de la mic la mare spre hrana caprelor. Astfel caprele, fără voia lor devin inamicul public numărul 1 pentru păduri. În primul rând pentru că ele rod coaja arbuştilor, mai ales în perioada de iarnă când nu găsesc hrană şi ele umblă nestingherit pe unde vor şi în al doilea rând că există oameni inconştienţi care taie arbuştii pentru a le oferii hrană oamenilor. Şi toate astea se produc sub ochii nepăsători ai oamenilor şi a celor care ar trebui să supravegheze pădurea şi propriile suprafeţe de teren. Primar, pădurar şi oamenii din zonă care ar trebui să ia poziţie faţă de aceste atacuri vandalice. Jaful din pădurile din Fundul Cătinei este făcut de ciobanii stânilor celor din satele învecinate, Rotarea şi Valea Anei din comuna Starchiojd. Proprietarii stânilor s-au instalat pe meleagurile noastre, sub pretextul că au aici mici suprafeţe de păşune, dar îşi pasc oile şi caprele pe suprafeţe întinse aparţinând cetăţenilor comunei Cătina. Distrugeri în păduri, pe fâneţe sau păşune se fac şi de unii proprietari de capre din satul Valea Cătinei, nu sunt mulţi, eu ştiu doar unul, culmea, rudă cu primarul.
P1090739
După cauză, efectele nu întârzie să apară, din drumeţia mea dintr-o anumită zi, după ieşirea din pădure şi apropierea de sat, alunecările de teren provocate de pârâul Cătina, sunt mai active decât niciodată.
IMG_0114
P1090757
Asemenea locuri sunt frecvente în localitatea noastră. Pământuri rele buzoiene, cu arbori şi arbuşti care ar trebui valorificate pentru că vor fi distruse de evoluţia alunecării.
IMG_0162
 Şi o alunecare mai veche, 1996, care a creeat, din fericire, un peisaj atractiv.
P1090125
Aceeaşi alunecare, după 16 ani. Se vede capacitatea extraordinară a naturii de a şterge, a reface rănile provocate de incompetenţa şi ignoranţa noastră. Natura luptă pentru menţinerea sau refacerea echilibrelor naturale, unde mai este posibil. Există, peste tot pe planeta noastră sau în Univers, un anumit moment sau o limită peste care echilibrele nu mai pot fi menţinute sau restabilite. Planeta noastră este la mijlocul existenţei sale, ea va mai dăinui aproximativ 4,5 miliarde de ani, cât am strica noi, din neştiinţă sau intenţionat, ea va dăinui, nu vom face altceva decăt să distrugem o mare parte din vieţuitoare şi pe noi însişi. Cu sau fără noi planeta Terra va mai exista mult timp. De la dispariţia omului, nemaiavând cine distruge, echilibrele, probabil se vor reface şi viaţa va continua. Viaţă pe pământ fără om? Este posibil, gândindu-ne că omul este ultima apariţie pe scara existenţei. Unele specii se vor adapta mai bine decât omul modificărilor care s-ar putea produce în viitor şi vor continua să existe şi după dispariţia acestuia.
P1090742
Rezultatul drumeţiei prin pădurile noastre.
Ce se întâmplă, cine are grijă de pădure?
Ciupercile din pădure sunt mai greu de găsit în ultimul timp, tot mai puţin sunt oamenii care le valorifică, pentru că sunt tot mai puţine, greu de găsit. Vara trecută, în perioada potrivită în care apar aceste ciuperci, bureţi lăptoşi cum sunt numiţi la noi, am plecat împreună cu soţia într-un areal cuunoscut foarte bine de mine din copilărie. Cunoşteam cu precizie locurile cele mai bune unde creşteau asemenea ciuperci. Am ajuns în acele locuri, dar nicio urmă de bureţi, sau mai bine zis doar unul mic şi aproape uscat. Nu-mi venea să cred, perioada era potrivită, la sfârşit de iunie, ploase în ultimele două săptămâni de două trei ori, iar ultima ploaie căzuse cu trei zile în urmă. Cuntinuând plimbarea prin pădure au urcat mai sus, locuri unde în urmă cu 35-45 ani, rar găseai bureţi. Spre surprinderea mea tocmai aici am descoperit, fără prea multe căutări, ciuperci suficiente. Puţin mai târziu am realizat ce s-a întâmplat şi mi s-a părut normal. Care este cauza acestei schimbări? Încălzirea climei, datorită procesului de încălzire globală, a făcut ca biotopul caracteristic apariţiei şi dezvoltării ciupercilor de pădure să se modifice, iar cel prielnic s-a deplasat mai în sus unde caracteristicile fizice, mai ales climatice sunt corespunzătoare, asemănătoare sau identice cu cele de acum de 40 de ani de al altitudini mai mici. Iată o altă dovadă evidentă care indică existenţa fenomenului de încălzire globală.
Omenirea încotro?
Pot spune, fără teama de a greşi, că noi toţi, de la mic la mare, (mai puţin bebeluşii), de la nivel local până la nivel guvernamental, suntem părtaşi la jaful la care supunem, zi de zi, planeta noastră, casa noastră. Unii ar putea spune că nu a contribuit la poluare sau la distrugerea naturii, dar este imposibil aşa ceva. Fie că am aruncat o hârtie pe stradă, pe o pajişte sau în pădure, ori am tăiat câţiva arbuşti, “strict” necesari la fasole, tot poluare sau distrugere înseamnă. La un gest minor făcut, trebuie să ne gândim că, cel puţin, acelaşi gest “nevinovat” este repetat de miliarde de persoane, iar rezultatul vi-l puteţi imagina. Poluarea, de orice fel, există peste tot, de la malul mării până în vârful muntelui, iar efectele ei se văd pretutindeni. Se înregistrează eforturi mici şi tardive, iar reducerea sau limitarea poluării dintr-o ţară sau alta este compensată de evoluţia economică din alte ţări,  mai ales cea industrială. Noile ţări cu o evoluţie industrială semnificativă, de obicei cu o populaţie mare, nu acordă nicio atenţie măsurilor antipoluante, pentru că acestea costă şi ridică preţul produsului finit. Este vorba despre state precum, China, India, Brazilia, Indonezia. La fel se întâmplă cu ţările în curs de dezvoltare, şi nu sunt puţine. SUA, cel mai dezvoltat stat din lume din punct de vedere economic, care este responsabil de 40% din emisiile de gaze cu efect de seră de lşa nivel de planetă, nu a semnat protocolul de la Kyoto din 1997. A considerat că nu trebuie să realizeze obligaţiilor din protocol, mai ales că aceste obligaţii însemnau mulţi bani. Prin acest protocol statele industrializate trebuiau să reducă emisiilor poluante şi să contribuie la un fond de mediu procentual cu cantitatea emisiilor produse. Nici alte state cu economii dezvoltate nu sunt sau nu mai sunt semnatate a protocolului de la Kyoto. Au mai rămas state a căror emisii nu depăşesc 15%. Lucrurile bune nu durează în perioada actuală. Cu cât efectele încălzirii  globale sunt evidente şi se manifestă la tot pasul, noi reducem acţiunile, proiectele, activităţile menite să limiteze sau să reducă poluarea. Aproape că am renunţat la luptă, ba din contră, poluarea şi mizeria este generalizată. Trăim într-o lume nebună în care multe dintre evenimentele petrecute sunt tocmai contrare reducerii sau limitării poluării. Se încurajează consumul de combuatibili fosili, cei mai mare generatori de gaze cu efect de seră sau de ploi acide, prin ieftenirea acestora, mai ales a petrolului. Preţul petrolului a scăzut din anul 2014 de la 115 dolari/baril la mai puţin de 27 în prezent. Ni se spune că scăderea preţului petrolului vizează Rusia care este al doilea exportator mondial de petrol. Dar numai Rusia pierde? Celelalte ţări exportatoare, unele dintre ele trăiesc din exportul petrolului, nu au pierderi? Nu mai funcţionează legea economiei de piaţă a cererii şi ofertei? Cine trage sforile? Cine suportă pierderile? Sau se urmărşte inducerea unei crize de proporţii, la nivel mondial, în următorii ani. Nu trebuie să fi mare economist ca să poţi emite un scenariu pentru viitorul apropiat sau mediu. Dacă preţul petrolului a scăzut în ultimul an şi jumătate de 4,25 ori preţul benzinei sau motorinei a scăzut numai cu 40%.  Este foarte posibil ca din momentul în care preţul petrolului ia un trend crescător, moment care, cred eu, nu este prea departe, barilul de petrol să ajungă, nu la 115 ci la 100 dolari într-o perioadă scurtă, 1-2 ani. Dacă la scăderea preţului petrolului, scăderea preţului produselor rafinate a fost nesemnificativ, iar creşterea preţului pe baril va atrage după sine o creştere imediată şi într-un procent mai mare. Dar, să considerăm că ambele produse cresc la fel. Dacă preţul barilului de petrol creşte de la 27 dolari la 100 dolari, deci de 3,7 ori, preţul benzinei şi a motorinei, va ajunge cel puţin la 4,25 dolari, adică aproximativ 170 lei. Vă puteţi imagina criza în care va fi aruncată omenirea pentru foate mulţi ani, sau poate nu va mai reveniri nicodată la normal nici măcar unul acceptabil.  Dacă analizăm măsurile care s-au luat pentru protecţia mediului la nivel global european sau naţional, nu stăm deloc rău. Au existat numeroase protocoale, convenţii, strategii, directive, în urma cărora s-au elaborat legi şi reglementări, s-au scris tone de manuscrise, dar rezultatele se văd mai mult în natură.  Toată lumea este acum conştientă că există o problemă, ce a poluarii excesive, mai ales în ultimele decenii, dar cât de gravă este problema? În urma mai multor studii s-au emis mai multe modele, scenarii de evoluţie a planetei noastre în viitor. Pe baza unor calcule simple voi prezenta rezultatele obţinute de mine, după unele date, absolut reale, preluate de la Înstitutul Naţional de statistică. Am calculat temperatura medie anuală pentru ultimii nouă ani. Rezultatul calculelor este următorul:
Staţia                                Tma9                       Tmma                     Tma-Tmma
meteorologică       (2005-2013)            (1901-2000)
Vârful Omu                      -1,68⁰C                     – 2,6⁰C                       0,98⁰C
Suceava                              8,81⁰C                        7,5⁰C                        1,31⁰C
Cluj Napoca                       9,53⁰C                         8,4⁰C                       1,14⁰C
Târgu Mureş                   9,69⁰C                           8,7⁰C                      0,99⁰C
Sibiu                                   9,83⁰C                         8,7⁰C                      0,87⁰C
Bacău                              10,03⁰C                           9,1⁰C                      0,93⁰C
Iaşi                                   10,65⁰C                          9,5⁰C                      1,15⁰C
Deva                                10,47⁰C                          9,9⁰C                       0,57⁰C
Târgu Jiu                         11,23⁰C                        10,2⁰C                     1,03⁰C
Oradea                            11,19⁰C                         10,3⁰C                      0,89⁰C
Galaţi                                 12,0⁰C                        10,5⁰C                       1,5⁰C
Buzău                               11,76⁰C                        10,7⁰C                      1,06⁰C
Timişoara                           11,8⁰C                       10,7⁰C                         1,1⁰C

Bucureşti Filaret            12,27⁰C                        11,0⁰C                     1,27⁰C

Constanţa                        12,29⁰C                       11,4⁰C                      0,89⁰C
Turnu Măgurele            12,18⁰C                        11,4⁰C                      0,78⁰C
Calafat                             12,37⁰C                        11,5⁰C                      0,87⁰C
 Satu Mare                      10,37⁰C                          9,7⁰C                      0,67⁰C
Media st. met.                10,27⁰C                          9,25⁰C                    1,02⁰C
Tma9 – temperatura medie anuală 2005-2013, pe 9 ani
Tmma – temperatura media multianuală, 1901-2000

Am luat spre analiză staţii meteorologice situate pe diferite trepte de relief, de la malul mării pînă pe vârful Omu, staţii meteorologice situate în cele patru puncte cardinale. Oricare ar fi staţia meteorologică analizată din punct de vedere a temperaturii medii anuale se poate vedea cu uşurinţă că valorile înregistrate în ultimii nouă ani sunt superioare valorilor multianuale. Diferenţele variază de la 0,57⁰C şi 0,67⁰C la Deva şi Satu Mare, la 1,5⁰C şi 1,31⁰C la Galaţi şi Suceava. La Bucureşti diferenţa este destul de mare de 1,27⁰C. Sunt convins că această valoare este influenţată în sens pozitiv de poziţia staţiei Bucureşti Filaret în interiorul oraşului, unde este influenţată de adăpostol oferit de construcţii, dar mai ales de activităţile economice. De la staţia Bucureşti Băneasa nu am avut date, dar cum în majoritatea cazurilor, aici temperatura este mai scăzută decât la staţia Bucureţti Filaret, este de presupus că Tma este mai scăzută, cu o valoare de aproximativ 1⁰C. Temperatura medie anuală din ultimii nouă ani este în marea majoritate a cazurilor mai mare decât temperatura medie multianuală. Cele mai mari abateri au fost, 2,6⁰C la Sibiu în anul 2008 (11,3⁰C faţă de 10,3⁰C), la Bucureşti Filaret şi Cluj Napoca (2,4⁰C),  la Iaşi (2,3⁰C), Suceava şi Constanţa (2,2⁰C), Calafat şi Bacău (2,0⁰C). Cele mai mici abateri s-au înregistrat la Deva (1,3⁰C), Galaţi (1,5⁰C), Tg. Măgurele (1,6⁰C). Am ordonat staţiile meteorologice după valoarea temperaturilor medii multianuale. Ordonând datele de mai sus după diferenţele dintre temperatura medie anuală pe perioada 2005-2013 şi temperatura medie multianuală, pe perioada 1901-2000, vom vedea cât de gravă este situaţia la nivelul ţării noastre.

1. Galaţi -1,5⁰C;            2. Suceava – 1,31;             3. Bucureşti Filaret – 1,27⁰C;                                  4. Iaşi – 1,15⁰C              5. Cluj Napoca – 1,14⁰C;        6. Timişoara – 1,1⁰C;                                          7. Buzău – 1,06⁰C;    8. Târgu Jiu – 1,03⁰C;             9. Târgu Mureş – 0,99⁰C;                                        10. Vârful Omu – 0,98;          11. Bacău – 0,93⁰C;              12. Constanţa – 0,89⁰C;                          13. Oradea – 0,89⁰C;               14. Sibiu – 0,87⁰C;                15. Calafat – 0,87⁰C;                                16. Turnu Măgurele – 0,78⁰C     17. Satu Mare      0,67⁰C       18. Deva – 0,57⁰C.
Diferenţa cea mai mare se înregistrează la Galaţi, 1,5⁰C, o valoare extrem de mare care iese din tiparul regiunii geografice în care se află. Ca poziţie geografică, în estul ţării, şi altitudinal oraşele cu care se poate compara Galaţiul este Constanţa şi Iaşi. Ori diferenţele dintre mediile de temperatură din cele două oraşe sunt evidente, 1,15⁰C la Iaşi şi 0,89⁰C la Constanţa. O încălzire evidentă se remarcă la Suceava, 1,31⁰C, probabil, datorită maselor de aer scandinavo-baltice ce pătrund tot mai rar pe aceste meleaguri de poveste. Culoarul Mureşului conferă ţinuturilor Devei o poziţie de adăpost, se mai resimte, încă, influenţa pădurii asupra mediului. Aproape aceeasi situaţie este şi în cazul Sibiului. Dacă la Constanţa diferenţa este mică datorită influenţei Mării Negre, staţiile meteorologice din lunca Dunării au o creştere mai mică a temperaturilor decât în alte locuri. Cele mai mici creşteri ale Tma din ultimii nouă ani s-au înregistrat la staţiile meteorologice în care valorile multianuale aveau valori mari 11,5⁰C la Calafat, 11,4⁰C la Turnu Măgurele şi Constanţa. Încălzirea evidentă s-a înregistrat mai ales în regiunile cele mai friguroase ale ţării, estul Transilvaniei şi Bucovina. După analiza asupra temperaturilor medii anuale şi multianuale se pot trage unele concluzii care pot prefigura o evoluţie viitoare a vremii:

  • o încălzire mai accentuată a regiunilor de la latitudini mari, cu valori mici ale Tmma, Bucovina şi estul Transilvaniei şi chiar în regiunile montane, fapt care s-a văzut mai ales iarna aceasta cănd lipsa zăpezii sau în cantităţi mici, aducând prejudicii turismului şi sporturilor de iarnă;
  • o încălzire mai ponderată în zonele cu Tmma cu valori mari, Dobrogea, Lunca Dunării, aici cauza poate fi pădurile din luncă şi prezenţa în apropiere a apei;
  • valori mai mici ale Tma în localităţile din apropierea munţilor, mai ales în defilee: Deva, Sibiu etc.;
  • la cele mai multe staţii s-a înregistrat o creştere moderată, dacă 1⁰C în nouă ani mai poate fi considerată astfel: Buzău, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Tg. Mureş, Tg. Jiu, Vf. Omu, Bacău.
  • anormalitatea valorii de 1,5⁰C din zona Galaţi în condiţiile în care Tma9 depăşeşte cu puţin1⁰C (1,06⁰C) la Buzău, în rest creşterea este sub 1⁰C, 0,89⁰C la Constanţa, 0,78⁰C la Turnu Măgurele.
  • se înregistrează o încălzire mai accentuată a tempereturii în regiunea extracarparică nordică, 0,67⁰C şi 0,89⁰C la Satu Mare şi Oradea, faţă de 1,31⁰C şi 1,1⁰C la Suceava şi Iaşi.
  • diferenţe mai mici în regiunile unde suprafeţele împădurite sunt încă mari;

Temperatura medie din perioada recentă, 2005-2013, la toate staţiile meteorologice luate în calcul este de 10,27⁰C.                                                                                                                                                                     Reiau datele redate anterior pentru a face o serie de observaţii.

Perioada           tma                                        Tma dec.-Tma 2001-2010

1961 – 1970:         8,9⁰C                                             – 0,4⁰C                                                                                 1971 – 1980:         8,7⁰C                                              -0,6⁰C                                                                                 1981 – 1990:         8,7⁰C                                             – 0,6⁰C                                                                               1991 – 2000:        8,8⁰C                                             – 0,5⁰C                                                                              2001 – 2010:       9,3⁰C

Temperaturile medii pentru deceniile respective au valoari apropiate. În deceniul 2001-2010 are loc un salt spectaculos faţă de deceniule anteriore, de la 0,4⁰C până la 0,6⁰C faţă. Este evident că accelerarea procesului de încălzire a climei are loc în mileniul actual, cu un trend, aproape, exclusiv crescător a tma.

Dacă la sfârşitul mileniului trecut puţini erau cei care admiteau procesul de încălzire globală, acum la începutul mileniului, în mai puţin de 20 de ani, sunt puţini cei care se mai îndoiesc de existenţa acestui proces. Redau aici câteva din titlurile existente pe blogul Descoperă.ro referitoare la procesul de încăţzire globală şi la efectele ei, din care se desprind, pe lângă evidenţa existenţei procesului de încălzire globală, şi efectele şi consecinţele acestuia asupra planetei noastre:

  • Coralii din Marea Barieră vor fi modificaţi genetic pentru a se putea adapta la schimbările climei;
  • Cât de pregătită este România pentru un dezastru natural?
  • Ce se întâmplă cu oraşele planetei? Valurile de căldură s-au intensificat în zonele urbane …..;
  • Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală a început să se topească foarte repede;
  • Ceasul Apocalipsei. Mai sunt “trei minute” până la sfârşitul lumii;
  • Este oficial, anul 2014 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată;
  • “Este o veritabilă bombă climatică”. Cercetătorii avertizează asupra unui pericol prea puţin cunoscut. Subsolul îngheţat din Antarctica şi din Siberia, cunoscut sub numele de permafrost, reprezentând 25% din suprafaţa uscatului din emisfera nordică. Or, dezgheţarea sa eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră. Se estimează că permafrostul conţine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depăşind de două ori cantitatea de carbon din atmosferă.
  • Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani;
  • Încălzirea globală se va resimţi peste doar 10 ani. Efectele vor fi devastatoare. Efectul de încălzire globală al unei singure emisii de dioxid de carbon se vor resimţi mult mai repede decât credeau iniţial cercetătorii. Nu doar generaţiile viitoare vor fi afectate, ci şi actuala generaţie, pentru că aceste efecte negative vor fi resimţite puternic peste doar 10 ani. Teoria aparţine unor cercetători din Washington, de la Institutul de Ştiinţe Carnegie. Încălzirea poate persista chiar şi 100 de ani, dar reducerea emisiilor nocive va avea efecte benefice evidente. Astfel se vor putea evita fenomenele meteo extreme, cum ar fi inundaţii, secetă şi valuri de căldură. Studiul realizat de aceşti cercetători arată că efectele negative nu se vor resimţi peste câteva sute de ani, ci peste doar 10 ani. Aceste efecte includ creşterea nivelului mărilor şi topirea calotei glaciare;
  • Calculele de până acum sunt greşite.Experţii avertizează că în realitate clima se încălzeşte mult mai repede;
  • Omul este vinovat de intensificarea valurilor de căldură din 2013. Concluzia îngrijorătoare a unui raport oficial:
  • Cum este afectată Delta Dunării de schimbarea climei? Experţii trag un semnal de alarmă.
  • ONU cere autorităţilor să renunţe la folosirea cărbunelui, pentru a limita încălzirea globală;
  • Sute de mii de persoane au manifestat în întreaga lume împotriva încălzirii globale;
  • Apel fără precedent al savanţilor pentru salvarea mediului. “Doar Dumnezeu ne mai poate ajuta acum”. Partha Dasgupta şi Veerabhadran Ramanathan,  de la Universitatea Cambridge, respectiv Universitatea California, au scris în revista Science un apel fără precedent pentru a reduce efectele „potenţial catastrofale” ale modului în care oamenii „abuzează de resursele naturale ale planetei.”                                                                                                                              „Consumul nesustenabil, creşterea populaţiei, sărăcia şi degradarea mediului sunt legate între ele, dar nici economiştii nu sunt interesaţi de asta, nici guvernele, care permit dezvoltarea organismelor modificate genetic”, scriu experţii. Liderii religioşi ar trebuie să colaboreze cu instituţii academice, cum este Royal Society sau US National Academy of Science, pentru a organiza campanii menite să oprească exploatarea abuzivă a resurselor planetei.
  • Veşti bune: gaura din stratul de ozon nu mai creşte. ONU avertizează, însă, că urgenţa rămâne încălzirea globală;
  • Veşti proaste: ONU anunţă o nouă concentraţie record de gaze cu efect de seră în 2013;
  • Descoperire tulburătoare: volumul gheţurilor care se topesc în Groenlanda s-a dublat faţă de 2000;
  • Cum se va adapta Bucureştiul şi România la schimbările climatice?
  • Meteorologii perzintă un tablou apocalipticentru următoarele decenii:”Este doar începutul”.
  • Cum combatem încălzirea locală? Prin tehnologia bureţilor gigantici;
  • Ce se întâmplă cu Terra? În nordul Europei , căldura atinge niveluri nemaivăzute;
  • Pentru prima dată climatologii vorbesc în termeni duri despre încălzirea globală: “Am încurcat-o!”;
  • Un paradis tropical devine istorie. Insula va avea în curând soarta Atlantidei;
  • Încălzirea globală a topit ultima regiune stabilă din calota glaciară a Groenlandei;
  • Patru noi gaze care disatrug ozonul au fost descoperite în atmosferă. Nu existau acolo până în ani 60, anunţă experţii;
  • Vin vremuri grele: perioadele de secetă din Europa vor creşte cu 80% până în anul 2100, avertizează cercetătorii;
  • Va deveni Pământul de nelocuit pânăîn 2100?
  • Care este probabilitatea ca schimbările climatice să dezlănţuie “iadul” pe Pământ?
  • Situaţia e mai gravă decât se credea: temperaturile ar putea creşte catastrofal de mult până în anul 2100.                                                                                                                                             Temperaturile globale ar putea creşte cu cel puţin 4 grade Celsius până în 2100, dacă nu se reduce nivelul emisiilor de dioxid de carbon, avertizează cercetătorii australieni într-un nou studiu. Specialiştii în domeniu spun că temperaturile ar putea creşte cu cel puţin 4 grade Celsius până în 2100 şi cu peste 8 grade Celsius până în 2200, ceea ce ar însemna consecinţe dezastruoase pentru planetă. Cercetarea, efectuată de oamenii de ştiinţă australieni şi publicată în revista Nature, arată că, la nivel global, clima este mult mai afectată de emisiile de dioxid de carbon decât se credea până în prezent. De asemenea, prin intermediul acestei cercetări, s-ar putea rezolva şi unul dintre misterele în ceea ce priveşte sensibilitatea climei – rolul formării norilor şi dacă acesta are un efect pozitiv sau negativ asupra încălzirii globale. Cercetătorii consideră în acest moment că modelele climatice existente supraestimează nivelul de nori care protejează atmosfera de supraîncălzire.                                                                                             Studiul sugerează că se formează mai puţini nori atunci când planeta se încălzeşte, motiv pentru care mai puţine raze ale soarelui sunt reflectate înapoi în spaţiu, conducând la ridicarea temperaturilor pe Pământ.                                  Profesorul Steven Sherwood, de la University of New South Wales, a declarat pentru publicaţia The Guardian că o creştere a temperaturilor cu 4 grade Celsius ar fi nu doar un fenomen periculos, ci chiar “catastrofal”.                                                                                 Prin urmare, cercetătorii avertizează că o creştere a temperaturilor pe Pământ ar duce la secetă şi ar face viaţa dificilă la tropice. Din cauza încălzirii planetei s-ar putea topi calota glaciară din Groenlanda şi o mare parte din stratul de gheaţă din Antarctica.                                                    “Creşteri ale temperaturilor medii globale de o asemenea anvergură ar avea un impact profund asupra lumii şi a economiilor multor ţări, dacă nu începem de urgenţă reducerea emisiilor” de dioxid de carbon, avertizează Steven Sherwood.                                                                                       

Numărul articolelor de pe acest blog ca şi din multe alte publicaţii arată, fără niciun dubiu că fenomenul încălzirii globale există şi se manifestă din ce în ce mai pregnant în toate geosferelor planetei noastre, cu efecte nefaste asupra omului şi activităţilor sale. Am prezentat ultimul articol pentru că aici se prezintă un model pesimist asupra evoluţiei viitoare a planetei influenţată de încălzirea globală. Eu consider că nu este unul optimist din moment ce Tmma în ţara noastră a crescut în ultimul deceniu cu 1⁰C faţă de tmma pe perioada 1901-2000. La nivelul mondial această creştere este sub 1⁰C, dar mai mare de 0,6⁰C. Cum este de aşteptat ca acestă creştere să fie, cel puţin, una similară, până la sfîrşitul secolului tmma va creşte cu mai bine de 5⁰C. Această valoare depăşeşte orice model emis până acum de către specialiştii în domeniu, dar, după cum vedeţi este perfect posibilă.        

Bibliografie

http://www.asas.ro/wcmqs/sectii/stiinta-solului/documente/ZMM ASAS FINAL                         http://www.ier.ro/webfm_send                                                                                                   http://portaluldestiri.net/defrisarile-si-consecintele-acestora                                                         scribd.com/doc/149086487/58559333-DEFRIŞAREA-PĂDURILOR-IN-ROMANIA                          http://www.animale-iubite.ro/distrugerea_padurilor_moartea_terre

http://www.descopera.ro/incalzirea-globala

                                                               

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s